Dezbateri parlamentare

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Premierul Victor - una spune şi alta face - Ponta trebuie să renunţe la guvernare. De câţi miniştri penali este nevoie până să-şi dea Ponta demisia?"

Cu Darius Vâlcov, Guvernul Ponta, în diferitele sale configuraţii, ajunge la 13 foşti sau actuali miniştri cu probleme penale. Acestor lovituri de credibilitate li se adaugă suita de investigaţii din jurul premierului, care îi vizează pe cumnatul acestuia şi pe Sebastian Ghiţă.

Orice cetăţean responsabil, făcând această matematică penală, îşi pune o întrebare simplă: mai poate guverna eficient şi credibil un astfel de Executiv? Mai poate el vorbi în numele legii, dreptăţii şi modernizării?

Dacă două puncte determină o dreaptă, atunci spaţiul dintre două chemări la DNA este cel care defineşte guvernarea Ponta. Asemeni Acordului cu FMI, reformele structurale sunt aruncate în aer, pentru că în curtea PSD nu se găsesc suficienţi oameni integri şi competenţi care să populeze sala Muntenia a Palatului Victoria. Dreptatea până la capăt este de fapt grenada explodată în faţa unui Executiv, care a ajuns să numere doar ordonanţele de urgenţă mai rapid decât numără condamnările, citările şi suspiciunile de corupţie.

Lecţia pulverizării de către justiţie a guvernării Ponta este una pentru fiecare partid şi ministru care vor veni după ce actualul premier va fi cedat un loc care i-a depăşit cu mult rezervele de competenţă şi onestitate. Aşteptările mari generează dezamăgiri de acelaşi calibru. Ce poate face un viitor Guvern liberal este să se imunizeze încă de pe acum pentru a nu trăi umilinţa decredibilizării zilnice prin care trece Ponta.

Respectul pentru justiţie şi pentru statul de drept trebuie să fie primele principii ale viitoarei guvernări PNL. Orice suspiciune de corupţie trebuie însoţită de demisie sau demitere imediată.

În decembrie 2014, premierul decreta că orice ministru urmărit penal va pleca din Guvern. Sâmbătă, după episodul Vâlcov la DNA, Ponta îşi exprima susţinerea pentru ministrul urmărit penal al finanţelor şi îl menţinea în funcţie. Duminică se răzgândea şi îi accepta decizia, nu înainte de a-l menţine şef de proiect al noului Cod fiscal pe cel intrat în folclorul politic drept amator de bani la pungă şi peripatetician prin cimitire. Toate aceste zig-zag-uri spun un singur lucru despre Ponta: justiţia şi statul de drept sunt pentru fostul procuror concepte discursive, nu realităţi practice.

Serpentinele pe care le trasează de luni de zile, vorbele şi faptele premierului trebuie să lase loc unui drum drept, acela în care suspiciunea magistratului produce imediat consecinţe politice: ai chestiuni de lămurit în justiţie, faci un pas în spate din prim-planul politicii. Acesta este angajamentul cu care Klaus Iohannis a câştigat alegerile şi acesta este angajamentul liberal în viitoarea guvernare.

Ca om al legii, ca avocat, condamn dispreţul arătat astăzi de Victor Ponta faţă de justiţie şi îmi doresc să avem cât mai repede o schimbare a guvernării, pentru a demonstra că avem nu doar un program solid, prezentat la sfârşitul lunii februarie, ci şi principii etice în exercitarea funcţiilor publice.