Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Giugea:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă cel mai bun test pentru capacitatea administraţiei publice din România şi pentru clasa politică"

În cursul săptămânii trecute, Guvernul României a pus în dezbatere publică principalele axe de finanţare pe care se va baza Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt în joc finanţări de aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care trebuie utilizaţi rapid şi eficient pentru modernizarea marilor sisteme publice din ţara noastră.

Aşadar, avem la dispoziţie 5 miliarde de euro pentru modernizarea transportului feroviar, 4,5 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei şi pentru irigaţii, 4 miliarde de euro pentru infrastructura şcolară, pentru dotări moderne şi laboratoare, şcoli verzi, eficiente energetic, pentru susţinerea învăţământului dual, 3 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor şi consolidarea clădirilor la cutremur, 1,3 miliarde de euro pentru diversificarea şi multiplicarea surselor de energie regenerabilă 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă şi aproape un miliard de euro pentru informatizarea instituţiilor publice şi digitalizare.

Cele 30 de miliarde de euro disponibile trebuie fructificate până la ultimul cent. Atunci când am spus că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cel mai important test din ultimii 30 de ani pentru administraţia românească, am avut în vedere faptul că aceste fonduri nu vin doar dacă le cerem sau ni le dorim, ci vin în temeiul unor proiecte mature, bine structurate, cu efecte economice şi sociale pozitive, care pot fi măsurabile. Să nu uităm că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022 şi că termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi este 31 decembrie 2023. Mai mult decât atât, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până, cel târziu, în decembrie 2026. Aşadar, începând cu luna aprilie a acestui an, administraţia publică centrală, administraţia publică locală, companiile româneşti şi organizaţiile nonguvernamentale trebuie să-şi concentreze şi coordoneze eforturile pentru a elabora şi implementa proiecte care să aducă mult aşteptata dezvoltare economică şi socială în ţara noastră. Orice zi care trece, fără eforturi susţinute în utilizarea acestor fonduri, este o zi pierdută!

Am făcut o scurtă incursiune în istoria noastră recentă şi am observat că, atunci când în joc au fost teme majore pentru România, partidele politice au lăsat de-o parte competiţia politică şi diversele animozităţi şi au pus umărul, în mod consensual, pentru atingerea obiectivelor naţionale. Din acest motiv, îmi este greu să înţeleg de ce liderii PSD obstrucţionează cu rea-credinţă implementarea cât mai rapidă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, tergiversând, în Parlament, ratificarea modificărilor necesare, pe care partenerii noştri europeni le aşteaptă cât mai rapid. Sper ca PSD să treacă şi el acest test de responsabilitate şi să pună obiectivele naţionale mai presus de obiectivele politice mărunte.