Dezbateri parlamentare

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Populismul şi unitatea Europei"

În zilele de 7 şi 8 noiembrie 2017, la Bruxelles, a avut loc Forumul Tinerilor Parlamentari EU40, prilej cu care am avut şi eu onoarea de a participa la analiza unei teme foarte de actualitate pentru politica europeană: "Populismul - o ameninţare pentru unitatea şi democraţia europeană!"

Forumul Tinerilor Parlamentari s-a bucurat de participarea extraordinară a Preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, a Preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum şi a altor oficiali europeni de prim rang, şi a avut ca scop, printre altele, generarea unei cooperări mai bune între parlamentele naţionale şi Parlamentul European şi găsirea unor răspunsuri precum - "Europa mai este bastionul democraţiei, libertăţilor şi multiculturalismului şi încotro ne îndreptăm? "

A analiza populismul european, separat de populismul american sau cel din ţările arabe, reprezintă o mare eroare, tocmai din cauza situaţiilor care determină astfel de manifestări periculoase. Pe bătrânul continent, populismul s-a manifestat, cu putere, în special după debutul crizei economice din 2008, criză care a fost moştenită din criza financiară americană. Ulterior, acesta a dezvoltat o altă latură, odată cu accentuarea migraţiei populaţiilor de origine arabă către ţările din Europa şi ca drept răspuns la populismul arab, care are ca scop final nu declanşarea "războiului sfânt" împotriva "necredincioşilor", ci câştigarea de noi adepţi care să poată fi manipulaţi ulterior. Aşa cum uşor se poate vedea, banii şi conflictele armate pe criterii etnice reprezintă principalul factor generator de populism, fie că este vorba despre cel european, arab sau american.

Soluţiile propuse de cei care aruncă cu promisiuni mincinoase prin intermediul, cel mai adesea, al discursurilor bombastice, se rezumă la întoarcerea la popor şi la omul simplu, aşa ca titlu general, fără însă să ofere soluţii concrete pentru problemele identificate.

De fapt, singurul caz pe care se sprijină populiştii, specialişti în vorbire meşteşugită de altfel, este specularea nemulţumirii populaţiei, indiferent de nemulţumire, căutând să aducă în mentalul colectiv faptul că autorităţile, indiferent care ar fi ele, tratează cu nepăsare nevoile poporului şi ale omului simplu. Şi, de aici, specularea ideii că popoarele băştinaşe se bucură de mai puţine drepturi decât imigranţii, că locurile de muncă sunt furate de mâna de muncă mai ieftină, că cei de altă naţionalitate săvârşesc fapte reprobabile cu un puternic aspect antisocial şi că autorităţile închid în mod premeditat ochii şi, nu în ultimul rând, interesul cetăţeanului este privit ca rezervă la interesul de clasă a politicienilor.

Pe acest fundal au apărut din ce în ce mai multe mişcări anarhice, sub umbrela unor partide politice sau unor mişcări autointitulate ca formaţiuni politice care insistă asupra faptului că Uniunea Europeana ar fi un concept desuet sau că suveranitatea naţională a fost răpită de instituţiile europene, într-un mod necinstit şi fără adeziunea poporului.

Într-adevăr, Uniunea Europeană se confruntă, în acest moment, cu multe manifestări populiste, naţionaliste sau de extremă dreaptă, din păcate, în unele ţări aflându-ne în situaţia predării guvernării unor coaliţii din care fac parte şi astfel de formaţiuni politice. Aceasta este o situaţie care trezeşte, fără echivoc, un profund sentiment de îngrijorare, raportat la faptul că scopul final al acestor mişcări este compromiterea Uniunii Europene.

Factorii decidenţi europeni au insistat în continuare pe durabilitatea acestei construcţii europene, care promovează, cu particularitate, democraţia, libertatea şi multiculturalismul alături de toleranţa religioasă.