Dezbateri parlamentare

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Să ne aducem tinerii acasă prin informarea familiilor din România care au rude la muncă în străinătate că pot deschide o afacere în localitatea lor, prin accesarea Programului «Diaspora Start-Up»"

Având în vedere că în perioada următoare vor începe înscrierile în Programul "Diaspora Start-Up", vă propun ca fiecare dintre noi să promovăm în judeţele pe care le reprezentăm în Parlament condiţiile pentru accesarea finanţării, ideile de afaceri care pot fi finanţate, modalitatea de depunere a planului de business şi detalii cu privire la persoanele care pot participa.

În urma întâlnirilor şi dezbaterilor pe care le-am avut cu mai multe familii din judeţul Botoşani, care au rude plecate să muncească în alte state din Europa, am constatat că nu sunt informate şi nu au aflat de acest program, cu toate că a fost realizat un site dedicat acestui proiect, unde sunt prezentate detaliile legate de calendarul, modul de finanţare şi activităţile eligibile.

De aceea, am solicitat colegilor din Guvern realizarea unui protocol comun între cele trei ministere de resort, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în vederea realizării unei campanii publice integrate de informare şi prezentare a programului.

Luând în considerare faptul că actualul Guvern îşi respectă angajamentul privind readucerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate, cred că nu este suficient să lanseze acest proiect şi să-l promoveze doar în diaspora, ci efectul va fi mult mai puternic, dacă se realizează o campanie de informare şi în ţară, direct membrilor de familie a celor care sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Eu am luat iniţiativă şi am demarat în Botoşani campania "Să ne aducem tinerii acasă" pentru accesarea Programului "Diaspora Start-Up", care va avea două perioade de înscriere, 10 mai-28 iunie, respectiv, 10 iulie-15 august.

Conform Programului, persoanele care înfiinţează o firmă nouă prin "Diaspora Start-Up", vor avea acces la o finanţare de până la 40.000 euro, conform regulilor instituite prin schema de minimis.

Începând din această săptămână, mă voi deplasa prin judeţul pe care îl reprezint în forul legislativ al ţării, pentru a promova acest program şi pentru a organiza dezbateri şi întâlniri cu familiile botoşănenilor plecaţi la muncă în străinătate, pentru a le da detalii şi informaţii în această privinţă. Trebuie să facem ceva şi pentru a-i convinge pe tinerii plecaţi să revină acasă. Programul "Diaspora Start-Up" este o soluţie care le oferă tinerilor plecaţi sprijinul necesar pentru a începe o afacere acasă, în România. Mult timp România a mizat pe salariile mici, pentru a-i atrage pe investitori. A fost o strategie greşită. Mulţi dintre tineri au plecat la muncă în străinătate. Pentru a opri plecarea tinerilor, Guvernul PSD a majorat salariul minim şi veniturile medicilor şi profesorilor şi ale altor categorii de bugetari, iar acum vine în sprijinul românilor care au plecat în străinătate şi le oferă o motivaţie pentru a se întoarce în ţară.

Programul "Diaspora Start-Up" reprezintă o mare oportunitate pentru românii din afara graniţelor şi pentru cei reîntorşi recent, prin deschiderea unei afaceri în România

Am participat la Bursa locurilor de muncă, organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care a avut loc în municipiul Botoşani, la sfârşitul săptămânii trecute, unde am prezentat materiale informative şi am oferit detalii cu privire la condiţiile de accesare a Programului "Diaspora Start-Up".

Totodată, la sediul cabinetului parlamentar am pus la dispoziţie materiale cu informaţii despre proiect, iar consilierii de acolo vor oferi consultanţă gratuită pentru înscrierea în acest program.

Vă propun şi dumneavoastră să promovaţi acest program în zonele pe care le reprezentanţi prin transmiterea informaţiilor, pentru ca cei care au copii, fraţi, părinţi, alte rude sau prieteni plecaţi la muncă în străinătate să îi convingă să se înscrie în Programul "Diaspora Start-Up", să revină acasă şi să înceapă o afacere nouă în România.

Cu toate că PSD este singurul partid care a venit cu proiecte concrete pentru tineri şi pentru cei care au plecat la muncă în străinătate, colegii din opoziţie ne atacă şi manipulează populaţia prin lansarea mesajului că românii din diaspora vor fi obligaţi de PSD să justifice sumele de peste 1.000 de euro trimise în ţară.

De fapt, este o falsă problemă, enunţată de propaganda reprezentanţilor PNL. Nu este iniţiativa PSD, ci o directivă europeană, care nu a fost adoptată, nu a intrat în vigoare, nu vizează milioanele de români care lucrează în afara ţării. Directiva nu-i obligă pe românii din diaspora să justifice provenienţa acestor bani, cu excepţia celor implicaţi în infracţiuni legate de spălarea de bani sau finanţarea terorismului.

Aşadar, nici directiva şi nici proiectul de lege nu prevăd ca obligaţia de raportare să revină oamenilor sau societăţilor care efectuează tranzacţiile, ci entităţilor raportoare. Deci niciun român care trimite bani acasă nu trebuie să justifice, de fiecare dată, aşa cum susţine opoziţia, de unde are banii şi de ce îi trimite în România.

Directiva nu va fi implementată decât în urma unei analize din care să reiasă măsurile necesare pentru ca niciun român să nu fie afectat. Implementarea directivei trebuie să fie o măsură benefică, nu una care să impună obligaţii suplimentare sau restricţii românilor care muncesc şi trimit bani celor de acasă.

Atenţionarea domnului parlamentar Cîţu de la PNL, care le cere românilor să nu mai trimită bani în ţară, este cel puţin iresponsabilă şi poate pune în pericol chiar siguranţa naţională, dat fiind că în 2017 remiterile din străinătate au reprezentat 4 miliarde de euro, iar în ultimii 10 ani peste 50 de miliarde.

Obligaţia de transparenţă, adică să cunoşti expeditorul şi destinatarul, pentru orice sumă trimisă în interiorul UE şi care depăşeşte 1.000 de euro, nu este decizia PSD, aşa cum susţine PNL, ci a Comisiei Europene, prin Directiva 2015/849 din 2015, art. 5.

În realitate, PNL este speriat de transparentizarea fondurilor primite de ONG-uri, ceea ce presupune că nu se pot face donaţii anonime mai mari de 1.000 de euro, şi de devoalarea beneficiarilor reali ai asociaţiilor şi fundaţiilor care finanţează partidele din opoziţie.