Dezbateri parlamentare

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu:

"Îmbunătăţirea calităţii vieţii, prin măsurile adoptate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale"

România a luat un avans considerabil în ultimii ani în ceea ce priveşte locurile de muncă şi situaţiile conexe acestui domeniu. În calitate de deputat şi de membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, pot spune că Partidul Social Democrat, prin măsurile asumate în Programul de guvernare, a depus eforturi considerabile pentru a rezolva inechităţile dintre categoriile sociale şi cele de vârstă, astfel că, acum, putem spune că lucrurile stau altfel pe piaţa muncii din România.

Aş dori să mă refer îndeosebi la anumite măsuri care vizează tineri şi persoane defavorizate, măsuri care se referă la sprijinirea lor în procesul educaţional, la încurajarea lor în găsirea unui loc de muncă şi, în general, la îmbunătăţirea calităţii vieţii pe care o duc.

În sensul prevenirii abandonului şcolar, Guvernul României, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, a emis H.G nr. 559/2017. Astfel, cuantumul alocaţiei se diminuează cu 20% când se înregistrează un număr de 10 absenţe nemotivate şi se menţine această diminuare până la înregistrarea unui număr de 19 absenţe nemotivate, urmând ca în cazul înregistrării unui număr de 20 de absenţe nemotivate cuantumul alocaţiei să se diminueze cu 50%.

Cu scopul de a veni în ajutorul persoanelor afectate de sărăcie, acelaşi minister a anunţat, recent, accesarea de fonduri europene pentru un program în cadrul căruia aproape 140 de comunităţi să beneficieze de servicii sociale integrate pentru creşterea accesului la servicii sociale, medicale şi educaţionale. Bugetul total este de 113.076.750 de lei, iar finanţarea se va asigura prin Programul Operaţional Capital Uman. În cadrul proiectului, fiecare caz social va fi evaluat de o echipă mixtă, formată din specialişti în domeniul social, medical şi educaţional, care vor trebui să se coordoneze astfel încât fiecare persoană să fie îndrumată şi ajutată să acceseze toate serviciile de care are nevoie.

Un alt proiect important, început din 2014, care se va derula până în 2020, tot pe fonduri europene, este cel care vizează tinerii aflaţi în afara sistemelor de educaţie, formare şi ocupare profesională, NEET. Beneficiarii acestui proiect derulat pe fonduri europene sunt tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani, care nu îşi continuă educaţia sau formarea şi nici nu sunt angajaţi. Persoanele vizate vor fi identificate în comunităţile lor şi vor fi sprijinite, prin cursuri de formare, să îşi găsească un loc de muncă. Costurile totale ajung la 236.338.443 euro din Programul Operaţional Capital Uman.

Consider că aceste măsuri contribuie, într-o mare măsură, şi la integrarea romilor pe piaţa muncii, care, totodată, beneficiază de locuri speciale la universităţi, ceea ce le permite să studieze şi, pe mai departe, să îşi găsească un loc de muncă. Mai mult, putem discuta despre persoanele de etnie romă şi în cadrul pachetelor de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Nu aş vrea să închei fără a menţiona că viaţa a sute de mii de oameni din România s-a schimbat, prin creşterea salariului minim brut pe economie. Prin noua valoare crescută la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 la 1.900 de lei, a fost creat un trai mai bun pentru cei vizaţi, iar din 2017, 900.000 de persoane au fost scoase din situaţia de deprivare materială în care se aflau. Şi estimăm că, de acum încolo, anual, acelaşi număr de oameni va putea trăi mai bine datorită măsurilor luate.

Aceste măsuri trebuie menţinute dacă ne dorim ca societatea noastră să evolueze, spre a oferi un trai mai bun tuturor cetăţenilor.