Dezbateri parlamentare

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

România se confruntă cu provocări majore, pandemia de coronavirus ne afectează pe toţi. Cu toate acestea, întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai puternic efectele sale negative, care se confruntă cu probleme grave şi nu se pot baza pe capital străin. Această situaţie afectează, în mod special, sectorul turistic - hotelurile, restaurantele, muzeele, parcurile de evenimente, băile termale şi companiile aeriene. Pe termen scurt, Guvernul a luat măsurile corecte pentru a ajuta sectorul turistic şi pentru a se asigura că investiţiile făcute în ultimii ani nu au fost în zadar, dar ce facem de acum încolo? Ce facem pentru a dezvolta durabil sectorul turistic şi pentru a-l pregăti pentru viitor?

Putem privi pandemia şi ca pe o oportunitate pentru modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre.

Aş dori să vă explic două probleme, în detaliu.

Primul aspect este referitor la faptul că, la fel ca înainte, 85% dintre turişti provin din România. Dacă ne dorim să obţinem o creştere mai mare în sectorul turistic, avem nevoie de mai mulţi vizitatori străini. În 2018, Guvernul de atunci a publicat un raport, ale cărui linii generale sunt, cu siguranţă, valabile şi astăzi. Atunci, Guvernul a propus să fie construite mai multe atracţii turistice, precum băile termale, parcurile de aventură, parcurile off-road sau pistele pentru biciclete, astfel încât să atragem mai mulţi turişti străini în România, crescând, totodată, sumele pe care aceştia le lasă în ţara noastră.

O a doua problemă este aceea că, încă din 2018, s-a observat deficitul enorm de profesionişti în domeniul turismului. Nu avem nevoie de mai multe persoane cu diplomă universitară, pentru că mulţi dintre ei nu reuşesc oricum, în condiţiile actuale, să găsească un loc de muncă potrivit calificării lor. Prin urmare, aleg să plece în străinătate sau să lucreze în locuri de muncă slab plătite şi care nu au legătură cu studiile anterioare. Avem nevoie de maseuri, bucătari, personal hotelier, tehnicieni SPA şi ghizi montani cu înaltă calificare. În prezent, pregătirea şi şcolile necesare lipsesc cu desăvârşire.

Trebuie să acţionăm acum! Ajutoarele financiare de la Bruxelles trebuie folosite în mod raţional. În plus, cer măsuri imediate pentru ca investitorii privaţi să primească mai mult sprijin pentru a putea investi. Riscurile proprii, necesare în contextul proiectelor UE, sunt, adesea, prea mari, în special pentru companiile din sectorul turistic. Ştim că, potrivit studiilor Forumului Economic Mondial, România este acum ultima ţară din UE în ceea ce priveşte accesul la capitalul de risc. Acest lucru trebuie să se schimbe cât mai curând posibil! Ştiu că actualul ministru al economiei este omul potrivit pentru a rezolva această problemă. În acest sens, voi sprijini fără rezerve orice iniţiative ale Ministerului Economiei care pot să îmbunătăţească situaţia actuală.

România are nevoie şi de o reformă a formării profesionale. Turismul arată acest lucru mai clar decât orice alt sector de activitate. Nu găsim maseuri, dar putem găsi mulţi manageri. Avem bucătari, dar prea puţini care răspund cerinţelor oaspeţilor străini, nu pentru că nu îşi doresc sau nu sunt suficient de talentaţi, ci pentru că nu au pregătirea potrivită.

De aceea, când vorbim despre turism, avem nevoie de reintroducerea şi consolidarea masivă a şcolilor profesionale, avem nevoie de o separare între universităţile academice şi tehnice şi, nu în ultimul rând, avem nevoie de o schimbare de mentalitate! Fiecare instruire este echivalentă, o pregătire academică, precum şi o ucenicie finalizată cu o diplomă de facultate tehnică ulterioară.

România se confruntă cu provocări majore, dar pe care cred cu tărie că le vom depăşi împreună cu partenerii noştri de coaliţie şi cu sprijinul populaţiei.