Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul doamna deputat Popa Constanţa.

Se pregăteşte domnul deputat Valeriu Stoica.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la poluare şi protecţia mediului.

Recenta poluare accidentală a râului Jiu cu fenoli a atras atenţia opiniei publice asupra a două aspecte ale vieţii cotidiene. Primul aspect se referă la competenţa unor reprezentanţi ai puterii locale din judeţele străbătute de Jiu. Dacă în cazul prefectului de Dolj, putem spune că acesta a acţionat responsabil şi a luat măsurile de prevenire care s-au impus în cazul accidentelor ecologice, nu acelaşi lucru putem spune despre prefectul de Gorj, domnul Toni Greblă. Acesta că nu numai că a apărut pe toate posturile de televiziune şi a minimalizat evenimentul ecologic de pe râul Jiu, pe raza judeţului Gorj, dar a minimalizat şi competenţa unor autorităţi teritoriale cu responsbilităţi în prevenirea şi limitarea efectelor accidentelor ecologice, considerând că opiniile acestora reprezintă păreri personale şi nu puncte de vedere oficiale.

Să nu ştie domnul prefect că aceste autorităţi folosesc, atunci când emit puncte de vedere, buletine de analiză elaborate de laboratoare acreditate la care se adaugă competenţa pe care le-o dă pregătirea profesională, sau este vorba de un mod original în care prefectul de Gorj înţelege să reprezinte interesele cetăţenilor încălcând cu bună-ştiinţă dreptul acestora la informare în probleme care privesc direct sănătatea lor.

Poluarea accidentală nu trebuie să provoace isterie, dar trebuie abordată în mod realist şi responsabil. Depăşirea în apă a concentraţiei maxime admise de standarde pentru substanţele care conţin unul sau mai multe nuclee benzenice, reprezintă un risc cancerigen în sine şi oamenii trebuie să fie informaţi pentru a acţiona în consecinţă.

Cel de-al doilea aspect asupra căruia accidentul ecologic de pe Jiu a atras atenţia se referă la reconsiderarea atitudinii faţă de problemele de mediu din România de la nivel parlamentar, guvernamental şi până la nivelul cetăţeanului de rând. S-a crezut că românul este mai expus la moartea prin foame decât la cea prin noxe, că este mai interesat de pâinea pe care o pune pe masă decât de problemele de mediu.

Atitudinea responsbilă pe care au avut-o locuitorii Craiovei în timpuul poluării Jiului ne demonstrează contrariul. Românii sunt preocupaţi de problemele de mediu care le afectează în mod direct sănătatea. Pentru aceasta trebuie să fie corect informaţi.

Pe lângă accidentul ecologic de pe râul Jiu, au existat în această vară şi alte evenimente de poluare dintre care aş numi depăşirea concentraţiei de ioni de fier din Dunăre datorată apelor uzate provenite de la Laminorul Brăila, sau poluarea cu reziduuri petroliere a apelor de coastă ale Mării Negre. Toate acestea demonstrează că problematica legată de protecţia mediului este actuală şi de maximă importanţă.

Este adevărat că protecţia mediului necesită investiţii şi o ţară aflată în tranziţie ca România suportă greu astfel de costuri, dar şi neprotejarea mediului costă, din nefericire, de multe ori, vieţi omeneşti, aşa cum a fost cazul celor doi nou-născuţi din judeţul Dolj, ale căror mame le-au pregătit hrana cu apă provenită din fântâni contaminate de poluare.

În România a avut loc, în anul 2000, 855 de evenimente de poluare al căror impact asupra mediului şi, în final, asupra sănătăţii populaţiei este greu, chiar imposibil de evaluat.

Este timpul să ne reconsiderăm atitudinea faţă de problemele de mediu, pentru că nici o altă problemă de actualitate nu depăşeşte în amploare, importanţă şi semnificaţie criza ecologică, specialiştii considerând problematica legată de protecţia mediului ca o prioritate a priorităţii.

Trebuie să ţinem cont de faptul că poluarea acţionează fără discriminare, nu ţine cont de poziţie socială, etnie, partid sau funcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.