Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Petrea şi rog să se pregătească domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimate coleg, aveţi microfonul.

Domnul Constantin Petrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta declaraţie politică am intitulat-o «De ce nu e uşor să priveşti în ochi "Guvernul Tăriceanu II"».

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În tragedia antică, actorii purtau pe tot timpul interpretării lor o mască. La sfârşit, în aplauzele publicului, aceştia renunţau la ea şi oamenii le puteau cunoaşte cu adevărat chipurile.

Observând atitudinea din ultimul timp a Guvernului, pot spune că acesta, presimţindu-şi ieşirea din scenă, şi-a scos deja masca. Această politică a fiscalităţii în avalanşă, a stoarcerii celor angajaţi prin biruri greu de suportat, scoate la iveală adevăratul chip al actualului guvern. Acum anunţă măsuri de reducere a contribuţiilor sociale, acum hotărăşte noi impozite, fie pe venituri, fie pe avere.

Dacă analizăm bine argumentele cu care actualul guvern îşi sprijină această atitudine împovărătoare, nu putem decât să găsim îndreptăţită eticheta de taxomanie. Urmăriţi presa din ultimele zilei şi reacţia oamenilor din toată ţara, domnilor, şi o să vedeţi că nu este nicio exagerare în cuvintele mele.

Auzim din partea Guvernului fie că trebuie să ţinem pasul cu politica fiscală a Uniunii Europene, fie că "trebuie să aplicăm cu rigurozitate Codul fiscal". Dar de realităţile din economia noastră, de sărăcia crescândă a populaţiei când mai ţinem cont, domnule Tăriceanu? Guvernul a jucat o carte greşită şi a plănuit măriri de salarii şi pensii nu pe baza unei sporiri reale a numărului de locuri de muncă şi pe prognozata creştere economică, ci pe o disimulată politică fiscală în continuă gonflare. Această atitudine este de neacceptat şi lucrurile trebuie spuse foarte clar. Riscăm să ducem sistemul public în situaţia unei implozii. Una spune Legea pensiilor când vorbeşte despre principiile sistemului public de pensii şi alta vedem în realitate.

Statul s-a angajat "să orienteze şi să garanteze" în acelaşi timp funcţionarea acestui sistem. Încotro îl orientează? În ritmul acesta al avalanşei de impozite, sistemul nu poate merge decât spre o cotă de avarie foarte gravă. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă în România cotizarea persoanelor publice şi juridice la acest sistem nu ar fi fost obligatorie? Poate milioane de oameni ar fi ajuns muritori de foame, nu?

Cu problema pensiilor nu e de glumă. E vremea ca Guvernul Tăriceanu II să-şi asume hotărârile pe termen lung, chiar dacă timpul lui s-a scurs. Nu se poate să dai azi şi să tai mâine. Latinii aveau o vorbă: "Îţi dau ca să îmi dai". Dar ei înţelegeau prin asta un schimb ocazional de servicii. Astăzi Guvernul mimează o încurajare a prosperităţii şi-şi ascunde atitudinea de vameş, amăgind poporul prin măriri salariale, urmate de impozitări şi creşteri ale preţurilor îngrijorătoare.

Cine nu s-a săturat, oare, să tot audă de creşterile nivelului de trai? Ei bine, nu putem să observăm decât că avem de-a face cu creşterea gradului de impozitare şi a nivelului de trai.

Doamnelor şi domnilor,

De ce nu e uşor să priveşti în ochi acest guvern? De teamă, de teama de a nu fi minţiţi încă o dată. România nu merită aceasta.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domule coleg.