Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Dacă din partea minorităţilor naţionale?

Domnule deputat, după domnul Cherecheş, vă rog frumos. Nu vă supăraţi, dumneavoastră sunteţi un tip răbdător, aşa că... (Domnului deputat Ştefan Buciuta.)

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Cherecheş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică de azi este intitulată "Infrastructura e la pământ".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu trebuie să ai studii de specialitate ca să ştii că orice investiţie porneşte de la infrastructură: să fie drum de acces, să existe legături de transport, să ai utilităţile la îndemână. Dacă luăm în calcul doar aceste elemente, realizăm uşor de ce nu vin investitorii, de ce România nu este atractivă pentru cei care au bani şi vor să investească.

Poate că doamna Anca Boagiu s-a bucurat mult că a fost învestită la Ministerul Transporturilor. Bănuiesc că oricui i-ar plăcea această postură. Dar cred că atunci când accepţi, trebuie să ai şi o strategie cu ajutorul căreia să realizezi ceva. Mai ales într-un domeniu în care nu s-a întâmplat nimic bun în ultimii 20 de ani. Altfel, rămâi doar cu imaginea că iubeşti puterea şi... atât.

Dacă însuşi preşedintele României, care susţine necondiţionat actuala putere, recunoaşte că Ministerul Transporturilor stă cel mai prost la orice capitol, e clar că doamna Boagiu nu are zile uşoare. Şi nu mă refer aici la minunile care s-ar putea numi autostrăzi, ci la micile dezastre, care tocesc nervii şi omoară răbdarea celor care sunt nevoiţi să circule pe drumuri, pe calea ferată, cu avionul sau pe apă. Fiindcă niciun capitol care aparţine domeniului transport nu e ca lumea.

Companiile feroviare au ajuns praf şi pulbere, de vină nefiind altceva decât dezinteresul, furtul şi incompetenţa celor care ar fi trebuit să le facă rentabile, să atragă fonduri pentru investiţii. Cum se poate comenta faptul că de la Constanţa la Baia Mare, unde locuiesc eu, îţi trebuie cel puţin 18 ore, dacă nu sunt evenimente nedorite pe calea ferată. Cei în vârstă spun că nici pe vremea războiului nu se circula astfel. Vreţi să vorbim şi de CFR Marfă? A fost distrusă, cu ajutorul statului, şi apoi va fi vândută cu siguranţă pe bani foarte puţini.

Ministerul Transporturilor, deşi avea atâtea oportunităţi de finanţare europeană, a atras cele mai puţine fonduri. Deşi ar fi putut să fie vreo 5,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, însă aşa-zişii "competenţi" din minister abia au reuşit să atragă 36 de milioane de euro în trei ani.

Dar nu doar din această cauză nu sunt bani nici măcar pentru peticirea drumurilor, cu care românii s-au obişnuit, iar străinii refuză să vină în România în această perioadă. Nopţile friguroase ne anunţă că iarna nu e departe şi odată cu ea, revin din nou la modă gropile, unele adevărate cratere.

Revenind la autostrăzi, aproape totul e blocat. Nu se mai lucrează decât la limită de avarie pe ici pe colo. Iar dacă facturile nu vor fi achitate, se vor opri lucrările şi aşa făcute cu...încetinitorul. Cine mai ştie de ce s-au blocat lucrările la tronsonul Bucureşti - Ploieşti, sau proiectul de concesiune pe Comarnic - Braşov? Unii spun că românilor li se mai pregăteşte ceva şi pentru Deva - Orăştie.

Ni se tot spune că nu sunt bani, dar în acelaşi timp se pregăteşte un alt tun cu rovinieta electronică, pe care unii ar vrea să dea (sau să primească, depinde din ce unghi priveşti) vreo 30 de milioane de euro, când sistemul costă cam 100.000 de euro.

Despre aeroporturi ce să spunem? Autorităţile judeţene din Maramureş se chinuie de ani buni să facă investiţii la aeroportul din Tăuţii Măgherăuş, care doar în titulatură se numeşte internaţional. Altfel, funcţionalitatea lui lasă clar de dorit. Cauza? Tot banii. 156 de milioane de euro, atât scrie în programul pentru modernizarea aeroporturilor din ţară, dar se aud voci care afirmă că Aeroportul Baia Mare nu e prioritate în dezvoltarea României. Este unul la Cluj, iar distanţa e doar de 160 de kilometri. Şi ne întoarcem din nou la calea terestră, care, vai mama ei cum arată.

Dacă nu mai avem drumuri ca lumea, cale ferată sau aeroporturi, ne mai rămân apele. Dar nici aici lucrurile nu stau bine. Pe vremea cealaltă, canalul Dunăre - Bucureşti era la 15 km de Bucureşti. A venit capitalismul şi s-a furat aproape tot fierul de pe maluri.

În rest, ce să mai vorbim despre străzi, parcări, sufocarea oraşelor. Sunt doar... mărunţişuri. Şi în tot acest timp, negocierile cu sindicatele s-au blocat, oamenii sunt tot mai nemulţumiţi de perspectiva ce-i aşteaptă, iar alternativele lipsesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu.