Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Melinte:

"Pământul este cel mai de preţ bun naţional"

Din 2014, conform negocierilor de aderare, la Capitolul 7 - Agricultura, România trebuie să permită şi persoanelor fizice străine să cumpere terenuri în România.

Oricum, şi în acest moment cetăţenii străini, din Uniunea Europeană sau nu, pot cumpăra teren în România, singura condiţie fiind ca acest lucru să se facă prin intermediul unei firme înregistrate aici. Ca urmare a prevederilor legale, străinii au cumpărat cca. 800.000 ha, adică peste o zecime din suprafaţa arabilă a ţării. Astfel, foarte mulţi străini au ajuns în topul proprietarilor de pământ.

Curentul actual de a face bani rapid, din orice, numai din muncă nu, face ca acest sentiment nobil al iubirii de pământ, de glia strămoşească, de proprietate, de ţară, transmis milenar din generaţie în generaţie, să se atenueze tot mai mult.

După liberalizare, din 2014, mulţi români, unii orăşeni, nesimţindu-se legaţi de pământ îl vor vinde străinilor la preţuri mult sub valoarea lui. Puterea de cumpărare a românilor care ar dori să cumpere pământ fiind scăzută, dă posibilitatea speculanţilor străini, care direct sau indirect, prin intermediari locali - "cozi de topor" - să cumpere pământ la preţuri de 40-50 de ori mai mici decât în ţara lor şi de 5-6 ori sub valoarea reală.

În acest fel vom ajunge să avem în patrimoniu numai mormintele strămoşilor, dacă nu vom vinde şi cimitirele.

Acum, în ceasul al 12-lea, cer, cu multă insistenţă, ca Guvernul Ponta să încerce să pună stavilă jafului naţional de după 2014, de înstrăinare a patrimoniului funciar românesc.

Dacă nu ştie cum, să consulte procedurile iniţiate de "fraţii" noştri polonezi, slovaci, unguri, cehi, bulgari şi estonieni, care îşi vând pământul străinilor în anumite condiţii.