Dezbateri parlamentare

Domnii Varujan Vosganian, Varujan Pambuccian, Lucian-Eduard Simion:

"31 de ani de la Pogromul de la Sumgait"

Au trecut 31 de ani de la evenimentele tragice în care au avut de suferit aproape o jumătate de milion de armeni care locuiau în Azerbaidjanul sovietic. Masacrele au fost săvârşite împotriva populaţiei armene din trei oraşe mari: Sumgait, Kirovabad (Gandja) şi capitala, Baku, pentru simplul fapt că, după 70 de ani de înglobare forţată în R.S.S. Azerbaidjan, poporul din Arţakh (Nagorno-Karabagh) decisese să-şi exprime în mod paşnic şi legal voinţa de a trăi liber şi dreptul său la autodeterminare.

În februarie 1988, a început un val de declaraţii şi mitinguri antiarmeneşti, însoţit de distrugeri şi vandalizări ale proprietăţilor care aparţineau populaţiei armene şi agresiuni sângeroase îndreptate împotriva etnicilor armeni. Contrar acestor acţiuni, poporul din Arţakh (Nagorno-Karabagh) a ales calea paşnică şi constituţională de soluţionare a acestei chestiuni, pentru a-şi apăra drepturile. Făptaşii masacrelor se bucurau de sprijinul total al autorităţilor azere, dar şi de îngăduinţa autorităţilor sovietice.

Este important ca în acest moment comunitatea internaţională să înţeleagă esenţa celor întâmplate la Sumgait, pentru a ajunge la soluţionarea pe cale paşnică a chestiunii Nagorno-Karabagh, întrucât propaganda antiarmenească continuă şi astăzi. Conducerea Azerbaidjanului, acum ca şi atunci, încalcă cu regularitate Acordul de încetare a focului şi emite ameninţări de începere a acţiunilor militare împotriva Arţakhului (Nagorno-Karabagh).

Crimele organizate şi comise la nivel de stat au dus la pieirea a sute de armeni şi este greu să crezi că aceste fapte cumplite se întâmplă în zilele noastre. Aşa a fost, de pildă, şi cazul ofiţerului armean Gurgen Markaryan, care, acum 15 ani, participa, la Budapesta, într-un program din cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO, ucis cu toporul în timp ce dormea, iar fapta a fost comisă de Ramil Safarov, cel care a fost proclamat ulterior erou naţional al Azerbaidjanului.

Deşi numeroase instituţii internaţionale au fost informate în legătură cu crimele comise de Azerbaidjan împotriva populaţiei civile armene din Arţakh şi din alte regiuni ale Azerbaidjanului sovietic, autorităţile azere continuă să profite de lipsa de reacţie a acestora, fapt care naşte noi încălcări ale drepturilor omului.

Pogromul de la Sumgait este o crimă îndreptată împotriva umanităţii, iar nerecunoaşterea sa este o crimă în sine. Considerăm că recunoaşterea şi compasiunea internaţională este puţinul pe care îl putem face, pentru a cinsti memoria martirilor de la Sumgait.