Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

"Impactul analfabetismului funcţional şi al abandonului şcolar asupra viitorului României"

Ziua Internaţională pentru alfabetizare, marcată anual în preajma începutului anului şcolar, aduce în centrul atenţiei sistemul educaţional şi multiplele sale provocări. Trebuie însă să mergem mai departe cu demersurile noastre, să găsim soluţii pentru ca educaţia românească să funcţioneze normal, fără sincope.

Sistemul de educaţie din România a fost bulversat în ultimii ani de numeroase schimbări şi modificări, iar pentru a fi redresat este nevoie de un demers integrat pentru viitorul României. Trebuie să depăşim stadiul discuţiilor teoretice şi să implementăm soluţii strategice, coerente.

În condiţiile unui declin demografic accentuat, al creşterii ratei abandonului şcolar şi al analfabetismului funcţional, am susţinut cu orice prilej necesitatea valorificării potenţialului fiecărui copil şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.

Şcoala românească trebuie să reprezinte un sistem educaţional modern, care să valorifice personalitatea fiecărui elev, să ofere un curriculum corelat cu dinamica pieţei muncii, furnizând absolvenţi capabili să practice meseriile viitorului.

Conform Raportului de ţară privind România pe 2019 al Comisiei Europene, "educaţia din România este subfinanţată, iar capacităţile pentru modernizarea sistemului de învăţământ trebuie consolidate".

În privinţa abandonului şcolar, raportul arată că rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională a fost de 18,1% în 2017, cu aproape 8 puncte procentuale peste media UE.

"Nu există încă o abordare integrată pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, ci se întreprind doar eforturi sporadice de îmbunătăţire a calităţii învăţământului în şcolile cu rate ridicate ale abandonului şcolar", se arată în raport.

"Rata de ocupare a absolvenţilor recenţi ai sistemului de educaţie şi formare profesională rămâne relativ scăzută - 67% în 2017, faţă de media UE de 77% -, ceea ce înseamnă că relevanţa lor pentru piaţa forţei de muncă este problematică", este subliniat în raport.

Totodată, rata de părăsire timpurie a şcolii este ridicată, "nivelul de instruire în ceea ce priveşte competenţele de bază sunt scăzute şi nu se îmbunătăţesc", iar disparităţile dintre mediul rural şi cel urban persistă.

Proporţia copiilor neşcolarizaţi este de 46% în zonele urbane şi de 63% în zonele rurale.

Conform Institutului Naţional de Statistică, abandonul şcolar în ciclul primar şi gimnazial este una dintre problemele cele mai importante şi acute cu care se confruntă învăţământul românesc la nivel naţional, dar şi european. Raportul INS din 2016 ne clasa pe locul 3 (12,1%), după Moldova (17,9%) şi Macedonia (13,1).

Potrivit specialiştilor în educaţie, analfabetismul funcţional poate fi identificat şi combătut în ciclul primar şi liceal, acolo unde sunt puse bazele educaţiei copiilor. Astfel, printr-o finanţare corespunzătoare a sistemului de învăţământ primar şi gimnazial, abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional ar putea fi redresate.

Executivul român a iniţiat o serie de acţiuni pentru reducerea ratei abandonului timpuriu al şcolii şi diminuarea analfabetismului, precum şi pentru stimularea şi recompensarea elevilor cu rezultate excepţionale. Strategiile aplicate până acum nu au dat rezultatele aşteptate, în sensul că numărul analfabeţilor funcţional şi rata abandonului rămân ridicate în România. Eficienţa oricărei iniţiative nu poate fi însă maximizată decât prin elaborarea unor politici publice integrate, bazate pe realităţile sistemului.

Ar fi, poate, oportun de aflat şi cum pot fi identificaţi elevii expuşi riscului de abandon şcolar? Cum pot fi aduşi aceşti copii înapoi la şcoală, pentru a nu ajunge să îngroaşe rândurile analfabeţilor funcţional şi social, din cauza lipsei de educaţie primară? Experţii susţin că acest probleme ale educaţiei, lăsate nerezolvate astăzi, prognozează un viitor catastrofal pentru piaţa muncii, pentru business şi economie.

Este cert că de noi depinde cum va arăta şcoala românească în următorii 20-30 de ani!