Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Nagy:

"1 decembrie 2021"

Declaraţia mea politică vizează un subiect extrem de important.

În urmă cu 103 ani, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare care a votat unirea Transilvaniei cu România.

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi.

În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie, se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată Regelui Ferdinand.

Regele promulgă în aceeaşi zi Decretul de sancţionare a unirii, inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.

Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de o parte de România, şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate - Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia - care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare, pentru că Japonia nu l-a ratificat.

De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două, din 1925 - 10 mai şi 23 august sunt datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României.

Anterior, în perioada 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, iar în perioada1948-1989, pe 23 august.

Deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus, în data de 10 mai 1866, jurământul în faţa Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forţată a Regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat Legea prin care a proclamat Republica Populară Română.

Data de 23 august a fost decisă ca sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

1 decembrie 2021 este al doilea an în care românii serbează Ziua Naţională în plină pandemie. Divizaţi în opinii, afectaţi de multiplele crize care domină actualitatea şi cu un guvern nou la Palatul Victoria, românii se simt descumpăniţi fără nicio urmă de speranţă.

Ziua naţională ar trebui să fie un moment de reflecţie asupra trecutului prin prisma prezentului, însă nici unul şi nici celălalt nu ne oferă motive prea ridicate de mândrie.

1 decembrie este o ocazie de a te simţi parte a unei naţiuni unite şi puternice, iar realitatea ne găseşte dezbinaţi şi incapabili de a oferi măcar servicii publice vitale concetăţenilor noştri.

În acest moment, probabil că majoritatea cetăţenilor sunt preocupaţi mai ales de un prezent incert şi periculos. Însă, oricum, nu suntem o societate care să îşi înţeleagă istoria într-un mod critic şi realist.

Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea de la Bucureşti de la Arcul de Triumf şi cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în ţară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.

Ziua Naţională a României este marcată în acest an cu tradiţionala paradă militară de la Arcul de Triumf, după ce anul trecut ceremoniile au fost organizate într-un cadru mult mai restrâns. Anul acesta, oamenii au din nou voie să urmărească parada, însă sunt anumite restricţii.

Au acces în zona oficială cel mult 400 de persoane, în Bucureşti, iar în municipiile reşedinţă de judeţ, cel mult 200 de persoane, dacă sunt vaccinate anti-COVID sau au trecut prin boală. Pentru cei care a vrut să ia parte la manifestări în afara zonei oficiale, nu a fost nevoie de certificat COVID-19.

Anul acesta de Ziua Naţională, aproximativ 1.500 de militari şi angajaţi din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată de Ziua Naţională, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a participat pentru prima dată, cu un detaşament de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în blocul Paradei Militare organizate la 1 decembrie.

La Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naţionale a României, a fost organizată o defilare militară. La paradă au participat peste 300 de soldaţi, alături de tehnică militară.

În catedralele, bisericile şi mănăstirile din ţară este oficializată slujba specifică "Te Deum", prin care sunt pomeniţi eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

De 1 decembrie au loc şi ceremonii organizate de şcoli, deşi în ultimii ani situaţia creată de pandemia COVID-19 au limitat mult aceste manifestaţii.

De obicei, în şcoli şi în grădiniţe sunt organizate serbări, iar copiii îmbracă portul popular. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar şi în casele românilor patrioţi.

Pentru a aminti şi a sărbători cu demnitate valoarea unui asemenea eveniment şi pentru a nu lăsa să cadă în uitarea timpului sacrificiul atâtor eroi care şi-au jertfit viaţa lor, visând pe câmpurile de luptă o naţiune unită, pentru a realiza România Mare, sărbătorim cu îndreptăţită mândrie această zi de 1 decembrie, Ziua Naţională a tuturor românilor.

Ziua de 1 decembrie este Sărbătoarea Naţională a României, pentru a ne aminti că trebuie să ne iubim patria, să ne rugăm pentru ea, să promovăm tot ceea ce contribuie la apărarea drepturilor cucerite.

Românii trebuie să se bucure de această zi plină de emoţie şi semnificaţie pentru ei toţi, să fie uniţi, pentru că doar împreună putem înfrunta orice pericol.

Avem nevoie să fim demni şi să fim mândri de istoria noastră şi de simbolurile naţionale, să ne iubim ţara cu aceeaşi forţă cu care au făcut-o înaintaşii noştri!

Avem nevoie să fim plini de credinţă, pentru că românii au învins întotdeauna punându-şi încrederea în Dumnezeu. Credinţa i-a unit pe români în toate momentele grele ale ţării şi credinţa trebuie să ne ţină uniţi pentru a răzbate prin toate încercările!

La 1 decembrie reînnoim, împreună cu tot poporul creştin, rugăciunea pentru unitatea tuturor românilor, din ţară şi de peste hotare, pentru binele şi prosperitatea fiecărui cetăţean.

Într-un context în care aceste valori tind să fie date la o parte, ne reînnoim preţuirea şi rugăciunea pentru toate familiile ţării noastre, pentru toţi copiii şi tinerii poporului nostru de care depinde viitorul neamului nostru credincios.

Consider că ne putem apropia mai uşor de anumite evenimente, dacă ne simţim legaţi de ele, şi nu aşa, doar dacă le citim dintr-o carte sau vedem documentare despre ele.

Ziua de 1 decembrie şi-a păstrat semnificaţia împlinirii unui ideal naţional, pe care l-au visat şi pentru care au luptat, patru generaţii în toată epoca modernă. Este sărbătoarea unui ideal împlinit.

1 decembrie este o construcţie comună, la care au participat strămoşii noştri - şi este bine să ştim asta, să ne amintim şi să-i omagiem.

Ziua de 1 decembrie este a străbunilor noştri care au luptat să aibă această ţară, iar noi avem ţara pe care ei au visat-o.

Aceasta este ziua în care nu trebuie să uităm că ceea ce privim pe hartă este visul împlinit al celor trecuţi pe aici, cu fiecare generaţie în urmă.

Este necesar ca noi, românii, să avem responsabilitatea unui vis împlinit, iar pentru acest lucru trebuie să devenim conştienţi că este în continuare o luptă mare pentru a-l păstra. 1 decembrie este o zi a responsabilităţii.

Tuturor românilor din ţară şi de pretutindeni, vă doresc sănătate, prosperitate, unitate şi bucurie!

La mulţi ani, români din ţară şi din toată lumea!

La mulţi ani, România !