Marius Cristinel Dugulescu
Marius Cristinel Dugulescu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.109/2011
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 octombrie 2011

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.61 Marius Cristinel Dugulescu - declaraţie politică: - - "Sesiunea anuală a Adunării parlamentare a NATO - un dialog necesar pentru securitatea internaţională";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Sesiunea anuală a adunării parlamentare a NATO - un dialog necesar pentru securitatea internaţională"

Parlamentul României va găzdui, în perioada 7-10 octombrie, a 57-a Sesiune anuală a Adunării parlamentare a NATO (AP NATO).

Adunarea parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internaţional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice.

Ca membră NATO, România trebuie să reitereze importanţa normativă şi efectivitatea concretă a art.5 din Tratatul de la Washington, care are ca principal obiectiv apărarea comună. Astfel, ameninţările la adresa NATO şi UE sunt în mod logic şi ameninţările implicite la adresa României, şi trebuie să se afirme, şi cu ocazia Sesiunii Anuale a Adunării parlamentare a NATO, preeminenţa principiului angajamentului colectiv faţă de securitatea tuturor statelor membre, dar şi importanţa adaptării continue a infrastructurii militare şi a planurilor de răspuns tactic la necesităţile defensive ale României, ca aliat strategic NATO în Balcani.

Dacă profesorul James Goldgeier de la Universitatea George Washington avea dreptate când spunea că: "NATO trebuie să-i ţină pe terorişti afară, proliferarea sub control şi pe piraţi la distanţă", statul român trebuie să reafirme necesitatea irecuzabilă a proiectării unui mediu viabil de securitate, în proximitatea imediată a teritoriului naţional, în Balcani şi în Europa de Est, dar mai ales instituirea unei regiuni extinse de securitate şi prosperitate democratică în Marea Neagră, Caucaz şi Asia Centrală, dincolo de suprapunerea "sferelor de influenţă".

Doamnelor şi domnilor deputaţi, România, ca stat membru NATO, prin acceptarea scutului antirachetă, recunoaşte necesitatea sistemică de constituire a unui sistem funcţional de identificare a crizelor, de evaluare şi de răspuns prompt care să reducă în mod determinant, posibilitatea materializării ameninţărilor militare.

Medierea rivalităţilor interne, integrarea şi configurarea unor relaţii de cooperare în interiorul Alianţei pentru a institui o nouă comunitate de securitate, concilierea tensiunilor dintre imperativul misiunilor sale expediţionare şi imperativul consolidării capacităţii de defensivă teritorială a noilor state membre vor conduce la corectarea deficitului de solidaritate din interiorul Alianţei.

De aceea, demersurile statului român, bazate pe apartenenţa activă şi efectivă la Organizaţia Nord-Atlantică, vizează cu prioritate crearea unui mediu de securitate regională stabil, ancorat în legile şi rigorile sistemice ale democraţiilor, nu în haosul "zonelor de conflict îngheţat" ocupate de organizaţiile teroriste din Transnistria, Caucaz şi Asia Centrală.