Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Călin:

"Pădurea - aurul verde al planetei"

Cel mai aşteptat anotimp al anului (primăvara) debutează în martie cu o lună dedicată pădurii, o sursă inestimabilă de cele mai diverse beneficii. În acest context, pădurea ("aurul verde") a constituit dintotdeauna un prieten pentru români: un refugiu pentru haiduci, sursă de inspiraţie pentru poeţi, sursă de materie primă pentru economie, loc de agrement pentru turişti.

Prin "Declaraţia de la Paris", ocazionată de cel de-al X-lea Congres Forestier Mondial din 1991, s-a stabilit ca ziua de 13 martie să fie declarată Ziua plantaţiilor forestiere şi s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în demersul specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor şi evitarea interdicţiilor radicale care nu ar conduce decât la accentuarea presiunilor populaţiilor umane asupra pădurilor. Aceasta se concretizează printr-o activitate de exploatare forestieră realizată astfel încât tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale. Plantaţiile forestiere cu rol în stoparea eroziunii solului, dar şi în prevenirea inundaţiilor sau a alunecărilor de teren.

"Luna pădurii" (15 martie-15 aprilie) este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor. În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice, sub denumirea "Sărbătoarea sădirii arborelui".

Ziua Mondială a Pădurii este sărbătorită în întreaga lume de peste 30 de ani, pe data de 21 martie, pentru a reaminti comunităţilor de importanţa şi numeroasele beneficii aduse de pădure. Ideea îşi are originea la cea de-a XXIII-a Adunare Generală a Confederaţiei Europene pentru Agricultură din 1971, sprijinită apoi şi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimente şi Agricultură (FAO). A fost astfel aleasă ziua echinocţiului de primăvară pentru celebrarea acestui eveniment, prin activităţi de plantare a copacilor şi de conştientizare a opiniei publice, asupra necesităţii extinderii covorului verde, ce nu înseamnă numai copaci, ci este de fapt o complexă comunitate vie.

Răspândirea pădurilor pe teritoriul ţării este neuniformă. Aproximativ 51,9% din păduri sunt localizate în regiunea arcului carpatic, 37,2% în dealurile precarpatice şi 10,9% la câmpie. România păstrează importante suprafeţe de păduri naturale, virgine şi cvasivirgine. Din păcate, ele ocupă în prezent doar circa 280 de mii de hectare, adică mai puţin de jumătate din suprafaţa existentă acum 20-25 de ani.

În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor, caracterizate printr-o mare diversitate faunistică şi floristică favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi pedologie. Pădurea reprezintă baza economică a producţiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcţiile speciale de protecţie a mediului prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători. Din nefericire, anual, în România, se pierd circa 350 ha ca urmare a incendiilor, pagubele fiind foarte mari dacă ţinem seama de consecinţele pe care acestea le presupun pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Cicatrizarea rănilor pădurilor se face prin reîmpădurire, dar ambianţa originală a pădurii este foarte dificil de restaurat şi durează ani.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, acestea reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană (UE): suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere).

De fapt, noua strategie europeană îşi propune să protejeze aceste resurse preţioase printr-o gestionare durabilă. Ea urmăreşte îmbunătăţirea competitivităţii industriilor forestiere şi crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, vizează ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor, prin sporirea posibilităţilor de recreere, fără a neglija protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi a mediului.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile, au importanţă şi din punct de vedere social şi cultural: sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.