Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2013
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/2013
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2013 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.63 | Vicenţiu-Mircea Irimie - declaraţie politică cu subiectul: "Absenţa legumelor româneşti din hypermarketuri îmbogăţeşte mafia importatorilor"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie: "Absenţa legumelor româneşti din hypermarketuri îmbogăţeşte mafia importatorilor" Fiind deja o practică de mulţi ani de zile, aproape că ne-am obişnuit şi a devenit un aspect comun să nu găsim legume şi fructe româneşti pe rafturile marilor lanţuri de magazine, adică locul de unde îşi cumpără alimentele majoritatea românilor. Asta nu înseamnă că în pieţe sau în alte puncte de desfacere lucrurile stau altfel, dar marile magazine respectă regula indicării ţării de provenienţă a produselor agricole. Astfel, putem constata cu îngrijorare cât de puţin mai reuşeşte România să-şi hrănească propriii cetăţeni, fiindcă în materie de legume, de la o banală ceapă sau chiar un cartof până la "exoticele" piersici şi căpşuni, toate provin din afara ţării. Spania, Polonia, Olanda, Germania, Grecia şi omniprezenta Turcie alimentează cererea de legume şi fructe a tuturor celor care, în spiritul modern şi european, aleg să-şi facă cumpărăturile la hypermarket. Deşi avem o ţară ce ar putea hrăni 80 de milioane de locuitori, adică de patru ori populaţia actuală a României, deşi conducătorii statului vorbesc despre importanţa agriculturii pentru creşterea economică, despre subvenţii, despre investiţii în irigaţii, despre atâtea şi atâtea iniţiative, toată lumea interpretează agricultura la nivel macro şi niciodată în detaliu. Avem producţii record de grâu şi de porumb, dar mâncăm din ce în ce mai mult cartofi din Polonia, ceapă din Germania, căpşuni din Spania şi roşii din Turcia. Toate acestea se întâmplă în timp ce agricultorii români se plâng de probleme din ce în ce mai mari pe partea de desfacere, întrucât invazia marilor lanţuri de magazine acoperă din ce în ce mai mult din piaţă, iar acestea se aprovizionează ba din Vest, ba din Est, ocolind parcă intenţionat producătorii autohtoni de legume şi fructe. O serie de date furnizate de Institutul Naţional deStatistică confirmă situaţia dramatică a componentei de legume şi fructe din agricultura românească. Astfel, ţara noastră importă de şapte ori mai multe legume decât exportă, roşiile reprezentând aproape jumătate din importurile de legume. Anual România importă peste 200.000 de tone de cartofi, aproape 100.000 de tone de mere, aproximativ 200.000 de tone de roşii şi zeci de mii de tone de ceapă, alimente pe care agricultura românească le-ar putea produce fără niciun fel de problemă, asigurând locuri de muncă, venituri la bugetul de stat, creştere economică, un nivel de trai mai bun şi o alimentaţie mai sănătoasă. Partea şi mai gravă a lucrurilor este că datele furnizate mai sus reprezintă cifre oficiale, rezultatele reale, din teren, fiind de-a dreptul catastrofale, întrucât reţelele mafiote de legume şi fructe introduc în ţară, fără acte, cea mai mare parte a mărfii. Deci ar trebui să înmulţim de câteva ori cifrele prezentate anterior, pentru a avea o dimensiune reală volumului de producţie agricolă care, în loc să fie furnizată de fermierii români, este importată din afara ţării. De aici şi profiturile uriaşe ale tuturor elementelor din lanţul infracţional, de la şoferul de TIR până la tarabagiul din piaţă sau directorii de magazine. Această practică este o adevărată crimă la adresa legumelor noastre şi a fermierului român, fiindcă el nu va putea concura niciodată cu acest tandem ermetic şi extrem de eficient, reprezentat de importatorul şi distribuitorul de produse agricole. Un tandem care îngroapă agricultura românească, fiindcă producătorul autohton nu are mijloacele şi pârghiile necesare prin care marfa lui să ajungă la cumpărătorul final, adică la oamenii din oraşe care merg săptămânal la magazin şi la piaţă pentru procurarea hranei. Mai mult, acest tandem toxic, importator-distribuitor, ne afectează pe toţi, fiindcă suntem nevoiţi să consumăm producţia agricolă a altora, în timp ce terenurile arabile ale României devin ţinta speculaţiilor imobiliare şi a mafiei retrocedărilor. |



