Dezbateri parlamentare

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Ziua internaţională a limbii materne, o pledoarie pentru diversitate şi toleranţă"

Începând din 2000, în fiecare an, la data de 21 februarie, în întreaga lume este sărbătorită Ziua internaţională a limbii materne, dorindu-se astfel promovarea diversităţii lingvistice şi culturale. Avea să fie anunţată de UNESCO, pentru prima oară, la data de 17 noiembrie 1999. La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". Prin aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internaţional al Limbilor, promovând astfel unitatea în diversitate şi înţelegerea dintre naţiuni prin multilingvism şi multiculturalism. Data de 21 februarie marchează, anual, printr-o serie de manifestări cu teme care îndeamnă la reflecţie şi decizie, ziua din 1952, în care studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost împuşcaţi de poliţie la Dhaka, astăzi, capitala Bangladeshului.

În statele membre ale ONU, de Ziua internaţională a limbilor materne, autorităţi guvernamentale sau regionale, universităţi, institute sau asociaţii organizează diferite conferinţe, dezbateri sau concursuri prin care este reliefată bogăţia culturală a limbii materne şi este subliniată necesitatea conservării acesteia, ca act de identitate culturală a fiecărui cetăţean, în marea familie a naţiunilor. Centrate pe teme de interes major, acţiunile au avut şi au ca scop încurajarea diversităţii lingvistice, propunându-şi dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume. Prin temele alese, a fost accentuată, în fiecare an, importanţa limbii în progresul omenirii, la nivel global. Dacă în 2016 evenimentele organizate aveau în atenţie "Educaţia de calitate, limbaje de instruire şi rezultatele învăţării", în 2017, tema aleasă pentru marcarea Zilei internaţionale a limbii materne a fost "Spre un viitor durabil cu ajutorul unei educaţii multilingvistice". În cadrul acţiunilor organizate, a fost subliniată importanţa limbilor adecvate de instruire, respectiv folosirea limbilor materne în primii ani de şcoală. Acest fapt înlesneşte accesul la educaţie şi promovează echitatea, pentru grupurile de populaţie care vorbesc limbi minoritare şi autohtone îmbunătăţeşte calitatea educaţiei şi procesul de învăţare, prin înţelegere, nu prin memorare.

Anul acesta, tema propusă pentru marcarea Zilei internaţionale a limbii materne a fost "Acţionând împreună pentru diversitatea lingvistică şi multilingvism", înţelegând nevoia de solidaritate şi iniţiativă pentru păstrarea bogăţiei culturale regăsite în limba maternă. Această moştenire culturală şi spirituală inestimabilă, înmagazinată în limba maternă, trebuie păstrată şi transmisă generaţiilor viitoare. Din păcate, însă, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată la şcoală, limba maternă ar putea fi uitată, pierzându-se astfel cu uşurinţă. Estimările în acest sens arată că, dacă nu vor fi luate măsuri, jumătate din cele aproximativ 7.000 de limbi vorbite astăzi sunt în pericol să dispară până la sfârşitul acestui secol. Omenirea ar pierde astfel nu doar bogăţia culturală încorporată în limba uitată, dar şi importante cunoştinţe căpătate de-a lungul secolelor. La acest capitol, ar trebui menţionat şi faptul că, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, 40% din populaţia lumii nu primeşte educaţie în limba pe care o vorbesc sau o înţeleg. Pentru a stimula dezvoltarea durabilă, elevii trebuie să aibă acces la educaţie în limba lor maternă, dar şi în alte limbi străine.

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului tangibil şi intangibil, este puntea de comunicare cu ceilalţi, dar reprezintă şi legătura puternică a fiecăruia dintre noi cu familia şi locurile natale, cu tradiţia şi strămoşii, cu valorile şi credinţa moştenite din bătrâni. Limba maternă reprezintă, de asemenea, alături de cultură, o componentă importantă în definirea unei minorităţi naţionale, contribuind la conservarea şi la perpetuarea acesteia. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră că toate acţiunile care promovează păstrarea limbilor materne ajută la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume, la păstrarea ideii de solidaritate şi, nu în ultimul rând, la garantarea înţelegerii, toleranţei şi a dialogului între persoane şi naţiuni, indiferent de limba vorbită.

Şi în ţara noastră au avut loc o serie de acţiuni culturale, prin care a fost marcată Ziua internaţională a limbii materne, la care au participat mulţi elevi şi studenţi. O astfel de sărbătoare a identităţii culturale şi spirituale, a diversităţii şi comunicării, a reliefat, dincolo de mesaje, şi importanţa limbii române care înglobează şi o inestimabilă bogăţie culturală. Prin limba română sunt transmise lumii întregi tradiţii păstrate de veacuri, valori culturale şi spirituale aparte. Limba dulce a doinei şi a baladelor străbune, cuvintele care însoţesc ritualurile din preajma sărbătorilor, versurile poeţilor români care au un ecou unic în limba maternă, vin din istorie, fac parte din identitatea noastră şi se adaugă la loc de cinste în concertul valorilor universale.

De aceea, avem ca datorie să păstrăm această bogăţie şi să le-o transmitem urmaşilor, dar şi să facem tot ce este posibil pentru ca şi românii din afara graniţelor să poată vorbi limba română.

Este o datorie faţă de noi înşine, cu atât mai mult cu cât limba maternă reprezintă, dincolo de toate, sentimentul profund şi nealterat de a fi acasă.