Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Diniţă:

"Acordul de parteneriat pentru fondurile europene, un pas important în dezvoltarea viitoare a României"

Partidul Conservator salută prezentarea de astăzi din plenul Camerei Deputaţilor a acestui document extrem de important pentru viitorul şi dezvoltarea României. Acordul de parteneriat propus de ţara noastră pentru perioada de referinţă 2014-2020 conţine atât progresele pe care le-a făcut statul român în ultimul an şi jumătate în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, cât şi ţintele pe care ni le-am propus pentru viitoarea perioadă de finanţare europeană. Suntem încrezători că toţi factorii europeni direct implicaţi în acceptarea acestui document, care sunt de fapt şi partenerii noştri în acest demers dătător de speranţe, îl vor agrea la adevărata sa dimensiune - o radiografie extrem de complexă a stării de fapt a României înaintea următoarei perioade de referinţă.

Acest Acord de parteneriat între România şi Uniunea Europeană prevede în mod clar şi fără echivoc modalitatea în care vor fi concentrate investiţiile din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii. De remarcat este faptul că Acordul de parteneriat detaliază cadrul instituţional - Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare, respectiv prezintă principiile implementării efective a fondurilor în conformitate cu prevederile pachetului legislativ al Uniunii Europene. Astfel, implementarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020 se va realiza într-un sistem mult mai bine coordonat, fiind stabilite atribuţii de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:Ministerul Fondurilor Europenepentru managementul a patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediu şi energie); Competitivitate (cercetare - dezvoltare, Agenda Digitală); Capital Uman şi Asistenţă Tehnică;Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publicepentru managementul programelor de dezvoltare regională, a programelor dedicate cooperării teritoriale europene şi a programului Capacitate Administrativă şiMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepentru managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului şi acvaculturii.

Parlamentarii Partidului Conservator sunt încrezători că noul sistem de coordonare dintre cele trei ministere va avea în vedere şi corectarea deficienţelor semnalate în privinţa accesării fondurilor europene din perioada 2007-2013. În cazul în care s-au făcut anumite greşeli, suntem convinşi că ele vor fi evitate pentru viitoarea perioadă a Acordului, în vederea eficientizării şi maximizării procesului de implementare, precum şi a diminuării birocraţiei şi a timpului relativ îndelungat de până acum dintre depunerea proiectelor şi obţinerea finanţărilor propriu-zise. O sarcină importantă va reveni în noul acord şi autorităţilor administraţiei publice locale, iar comasarea tematică a proiectelor va avea drept efect realizarea unei absorbţii eficiente a fondurilor, care va duce implicit la creşterea investiţiilor atât de necesare României.

Partidul Conservator salută, pe de altă parte, reabilitarea României din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene din ultimul an şi jumătate, respectiv de când USL a venit la guvernare. Dacă în mai anul trecut rata de accesare era de 7%, în prezent avem peste 23%, iar în cifre România a încasat anul trecut peste un miliard de euro, iar în acest an peste 2 miliarde de euro. Mai mult, actualul Guvern a reuşit, într-un timp relativ scurt, să deblocheze cele patru programe de finanţare care erau temporar închise de Comisia Europeană. Este încă o dovadă că USL şi-a făcut exemplar treaba din acest punct de vedere şi a reparat gafele făcute de fostele guvernări, în folosul a mii de români beneficiari ai finanţărilor europene.

Consider că pentru perioada 2014-2020 România trebuie să fie extrem de atentă din punctul de vedere al derulării procedurilor pentru obţinerea fondurilor europene. Trebuie să acordăm o atenţie sporită către persoanele cel mai grav afectate de sărăcie şi excluziune socială.Astfel, la capitolul "Oamenii şi societatea - Ameliorarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncăşi politici mai bune privind incluziunea socialăşi educaţia, se prevăd ţinte ambiţioase legate de educaţie, sărăcie şi ocuparea forţei de muncă", România va trebui în perioada 2014-2020 să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vârstă 20 - 64 de ani, în timp ce anul trecut procentul era de 63,8%. De asemenea, numărul copiilorcarepărăsescşcoalalaovârstămicătrebuie să fie în 2020maimicde11,3%, faţă de cifra îngrijorătoare actuală, de 17,4%. Totodată, numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere va trebui în următorii şase ani să fie mai mic cu 580.000 de persoane.

Trebuie să rezolvăm cât mai repede o serie de obiective, între care deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane în vârstă, şi avem nevoie de măsuri speciale pentru tineri. De altfel, şi recomandarea expresă a Comisiei Europene este aceea de a ajuta România să finalizeze cu succes obiectivele sociale destinate categoriilor de persoane defavorizate şi cu posibilităţi limitate, prin orientarea prioritară înspre românii cei mai afectaţi de sărăcie şi excluziune socială. Un alt obiectiv important este constituit de viitorul tinerilor de 18 ani, care au nevoie de ajutor pentru a părăsi sistemul rezidenţial şi instituţional, şi a se integra corect şi echilibrat, iar pentru acest deziderat avem nevoie de creşterea rolului comunităţii în problematica socială, îndeosebi a primarilor din zonele rurale.

Avem un exemplu de succes, modelul polonez, carene arată că se poate. Trebuie să învăţăm şi să implementăm exemplar lecţiile de management oferite întregii Europe de polonezi.Modelul riguros şi birocratic promovat de Bruxelles li s-a potrivit perfect polonezilor, o ţară devenită numărul unu în Europa la capitolul folosirea banilor europeni. Este elocvent faptul căPolonia a obţinut în intervalul 2008-2013 suma-record de 68 de miliarde de euro, pe care i-a cheltuit deja până la finele lui 2012. Polonia a reuşit această performanţă datorită înfiinţării încă din 2005a Ministerului Dezvoltării Regionale (MDR), cu rolul de a coordona absorbţia fondurilor europene.Oamenii care se ocupă de proiecte au fost şcoliţi la Bruxelles şi ulterior au urmat cursuri de perfecţionare în ţară. Ce au mai făcut polonezii? Încă din 2007 au trecut la regionalizare, la un sistem cu 16 regiuni puternice, capabile să atragă cu succes bani europeni. Iată cum arată în cifre o parte din investiţiile făcute de polonezi:

• 300.000 de locuri de muncă create din bani europeni;
• peste 10.000 de kilometri de drumuri noi;
• 1.900 de tramvaie şi autobuze;
• 3.600 de grădiniţe;
• peste 2.000 de laboratoare şi institute de cercetare înfiinţate sau modernizate;
• 2.800 de proiecte realizate de către universităţile din Polonia;
• ajutoare pentru 23.000 de companii;
• peste 112.000 de case conectate la Internet ş.a.m.d.

În locul împovărătoarelor împrumuturi de la FMI, polonezii au luat banii gratis, şi au câştigat pariul cu toate ţările din UE în ceea ce priveşte utilizarea granturilor nerambursabile. Polonia este astăzi singura ţară din Europa care nu a cunoscut recesiunea economică, fără a recurge la măsuri de austeritate, impopulare, şi fără a tăia salariile bugetarilor. Şi am mai putea evoca la nesfârşit succesul polonez, dar trebuie să vedem ceea ce avem noi de făcut, România, pentru a reuşi să depăşim situaţia în care ne aflăm.

Să fim încrezători că vom reuşi!