Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Balan:

"La mulţi ani, Bucovina! La mulţi ani, bucovineni!"

Vreau să vă citez numai câteva dintre cuvintele exprimate, la 28 noiembrie 1918 în Consiliul general al Bucovinei, atunci când a fost scrisă moţiunea de unire a Bucovinei cu România: "considerând că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul Scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceava, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; .... considerând că fii ai acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcătorilor din afară şi a cotropirii păgâne; considerând că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor; considerând că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii...". Aşa sunau dorinţele bucovinenilor, acum 95 de ani, exprimate în Adunarea Constituantă de la Cernăuţi, care a decis unirea cu patria-mamă, în cadrul unui stat naţional independent. La 28 noiembrie 1918, Bucovina devine cea de-a doua provincie care se uneşte cu România.

Unirea Bucovinei cu ţara, înfăptuită în anul 1918, este momentul aşteptat de secole de românii din toată ţara. Cu prea mult sânge şi cu prea multă suferinţă a fost plătită această unire. Din nefericire, evenimentele tragice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au separat din nou românii din Bucovina, prin deciziile nemiloase şi arbitrare luate împotriva românilor. Mii de bucovineni trăiesc astăzi dincolo de hotarele de nord ale României şi, prin ceea ce fac, nu şi-au pierdut nici identitatea şi nici simţămintele româneşti şi iubirea de ţară.

Este iluzoriu şi periculos să vorbim astăzi de reîntregiri teritoriale sau de modificări de frontiere. Sunt deziderate care aparţin trecutului şi care au făcut milioane de victime.

Cred cu putere că românii din Ucraina sau românii din Moldova s-ar putea regăsi în sânul Uniunii Europene, acolo unde, chiar dacă hotarele pierd în însemnătate, identitatea românească este respectată şi protejată. Îmi doresc ca Ucraina să nu abandoneze calea europeană pe care poporul ucrainean o susţine, iar Republica Moldova să continue demersurile de asociere la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană vrea în interiorul ei şi Ucraina, şi Moldova, iar România va sprijini eforturile lor, aşa cum şi noi am fost sprijiniţi la rândul nostru. Este singura şansă pentru prosperitate şi singura cale către o lume mai bună în Europa.

Nu aş dori să închei înainte de a mulţumi bucovinenilor care au săvârşit unirea cu ţara şi înainte de a transmite tuturor la mulţi ani, bucovineni! La mulţi ani, Bucovina!