Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Cîtea:

"Ieşenii au parte, zilnic, de o porţie de monoxid de carbon, benzen sau particule în suspensie!"

Capitala Moldovei se confruntă, încă din 2012, cu o problemă extrem de gravă, şi anume, poluarea aerului. Vremurile când ieşenii se plimbau pe Bulevardul Copou pentru o "gură de aer curat", se pare, au rămas doar nişte amintiri frumoase. Benzenul, monoxidul de carbon, ozonul, dioxidul de sulf, oxizii de azot şi particulele în suspensie au pus stăpânire pe bulevardele, în parcurile ieşene şi indirect şi în curţile locuitorilor din Iaşi.

Anii 2012, 2016 şi 2017 au înregistrat maxime istorice în ceea ce priveşte nivelul de poluare a aerului în municipiul Iaşi. Unele particule nocive, conform ultimelor studii făcute de specialiştii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, înregistrează depăşiri ale mediei zilnice de cel puţin 12 ori.

Dacă analizăm valorile de pe culoarele de mers ale maşinilor din intersecţiile aglomerate sau bulevardele intens circulate, vom vedea valori ale poluării aerului atât de mari, încât sănătatea cetăţenilor Iaşiului poate fi pusă în mare primejdie.

Ca să fim mai exacţi, în zona Podul de Piatră, Tătăraşi, Metalurgie şi Bularga, s-au înregistrat şi peste 91 de depăşiri ale valorii limite zilnice de PM 10, pulberi in suspensie, încă din 2012.

Tocmai din aceasta cauză, Uniunea Europeană a ameninţat România cu declanşarea procedurii de infringement, pentru motivul că ţara noastră nu îşi protejează cetăţenii împotriva poluării cu PM 10, monitorizarea fiind făcută pentru 3 mari oraşe, Bucureşti, Braşov şi evident Iaşi. Avertismentul Uniunii Europene este cu atât mai serios cu cât acest tip de poluare afectează mai ales copiii, vârstnicii, bolnavii de astm, bolnavii cardiaci, putând conduce, în anumite cazuri, şi la cancer pulmonar sau deces prematur.

Motivele creşterii indicelui de poluare, aşa cum apare din multe surse de cercetare, constau în dezvoltarea industrială, metodele de încălzire folosite de populaţie şi traficul din municipiul Iaşi.

Traficul greu încă este prezent pe arterele centrale din Iaşi, iar efortul autorităţilor locale, acela de a limita traficul greu la anumite ore sau de a fluidiza circulaţia, are rezultate minore.

Programul "O zi în oraş fără maşină" ar trebui înlocuit cu programul "O lună în oraş fără maşină", pentru a se vedea anumite rezultate, or, acest lucru este absurd, dar, dacă municipiul ar avea un inel ocolitor, atât pentru traficul greu, cât şi pentru cel uşor, nu s-ar mai înregistra nici ambuteiaje în trafic şi nici valori de poluare atât de crescute.

Extrem de curios este faptul cum autorităţile centrale au decis continuarea unor investiţii la centurile ocolitoare ale altor localităţi în detrimentul Iaşiului, în timp ce Uniunea Europeană ameninţa direct România cu infringement pentru poluarea rezultată din trafic, tocmai pentru valorile depăşite înregistrate în municipiul Iaşi. Având un asemenea semnal de alarmă, nu înţelegem cum inelul ocolitor al municipiului Iaşi a fost din nou "sărit" de la priorităţi, însă avem totuşi încredere că actualii factori guvernamentali se vor apleca mai atent pe această problemă şi vor finanţa corespunzător lucrarea reprezentată de centura ocolitoare a Iaşiului, prin aceasta rezolvându-se şi problema poluării cu monoxid de carbon şi alte substanţe nocive care îmbolnăvesc treptat, dar constant, populaţia Iaşiului.