Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Ghiveciu:

"România poate înlătura efectele crizei economice şi financiare prelungite prin redresarea şi dezvoltarea agriculturii"

După două decenii de tranziţie o bună parte a românilor trăiesc în mizerie şi sărăcie. Această situaţie va trebui să determine factorii responsabili să scoată agricultura din marasmul în care se află.

Agricultura reprezintă domeniul de activitate care, având în vedere şi de posibilităţile financiare de care dispune cu ajutorul statului şi al Uniunii Europene, poate ajuta la înlăturarea efectelor crizei economice şi financiare prelungite, poate asigura securitatea alimentară şi poate contribui la salvarea României.

În acest moment, agricultura este dezorganizată, terenurile producătorilor agricoli sunt parcelate în multe locaţii, producţia fiind foarte redusă în comparaţie cu celelalte ţări europene. Acest lucru a determinat ca cea mai mare parte din produsele agroalimentare să se importe (peste 70% din necesar), mărind an de an datoria externă a ţării.

Consider că trebuie să fie o prioritate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transformarea milioanelor de exploataţii mici, de subzistenţă, în ferme care să producă pentru piaţă şi să aducă plusvaloare. Concentrarea acelor parcele mici a fost îngreunată de lipsa unui cadastru şi lipsa unor reglementări în domeniul comasării terenurilor. De altfel, lipsa cadastrului a blocat circulaţia juridică a terenurilor urmată de blocarea comasării. De aceea, trebuie identificate urgent sursele de finanţare pentru a efectua cadastrul general şi cadastrul pentru persoanele fizice care deţin suprafeţe mici de teren agricol (cca. 1,5 milioane de fermieri).

Subliniez faptul că în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale s-au alocat anual sume importante atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetul Uniunii Europene. După unele calcule, s-a alocat agriculturii peste 20 miliarde de euro, în ultimele două decenii, fără să se facă progrese în creşterea producţiei, în sporirea productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Anual rămân necultivate milioane de hectare, fiind acoperite cu buruieni întinderi nelimitate, lăsând impresii deplorabile.

Pentru perioada următoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale trebuie să lupte politic şi economic pentru a încuraja cultivarea terenurilor agricole şi comasarea lor, pentru a fi atractive din punct de vedere economic.

În condiţiile schimbărilor climatice, a deşertificării, măsura numărul unu a guvernului trebuie să o reprezinte irigaţiile. Se ştie că apa este unul din cei mai importanţi factori de producţie, care poate limita drastic producţia. De aceea, reabilitarea sistemelor de irigaţii, pentru cel puţin 1,5 milioane de ha, este prioritatea numărul unu. Starea sistemelor de irigaţii trebuie să dea frisoane oricărui guvern al României.

Astăzi unele sisteme de irigaţii din România, care au purtat pecetea megalomaniei, sunt energofage şi sunt foarte greu, dacă nu imposibil, de întreţinut şi exploatat.

Atragerea fondurilor europene şi a investitorilor străini în refacerea şi construirea sistemelor de irigaţii trebuie să fie prioritatea tuturor guvernanţilor României.

O altă problemă esenţială pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural o constituie Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, şi anume absorbţia fondurilor repartizate agriculturii româneşti, care poate transforma agricultura românească în principalul motor al economiei.

Lipsa de înţelepciune de a rezolva cele trei probleme tratate în declaraţia politică poate determina ca riscurile majore privind siguranţa naţională să vină din sfera economicului şi, în special, din agricultură.