Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Ungurii lor şi maghiarii noştri"

Săptămâna trecută întreaga mass-media a vuit despre întâlnirile extremiştilor unguri din data de 10 martie pe teritoriul României noastre greu încercate şi despre sărbătorirea pe 15 martie a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Diferenţele de organizare a celor două zile sunt vizibile, pe 10 martie la întâlnirea extremiştilor a fost un întreg scandal şi o stare de nelinişte indusă de cei veniţi din afara Mureşului, din Ungaria, pe când organizarea de pe 15 martie, a secuilor, fără nicio implicare a forţelor extremiste, a fost exact ceea ce s-a dorit a fi, o comemorare liniştită.

În 10 martie, fără a avea aprobarea administraţiei locale, remarcându-se prin discursuri xenofobe şi rasiste, fluturând steaguri ungureşti şi dând dovadă de o aroganţă şi un fanatism pe măsura discursurilor în Parlamentul European a domnului László Tökés, liderii "marşului secuilor" au condus la incidente între manifestanţi şi autorităţi. De aproape un sfert de secol maghiarii din Ardeal sunt păcăliţi de Tökés şi de iredenţa ungară, aceştia le vor voturile, sunt avizi de bani şi de putere. Nu înţeleg de ce tot încearcă să radicalizeze o populaţie care este finanţată şi protejată de statul român pe banii românilor şi ai celorlalte naţionalităţi care trăiesc în România, sperând că se va putea trece în Ardeal peste capul a 6 milioane de români în favoarea a un milion de maghiari ardeleni şi împotriva tuturor tratatelor internaţionale şi a Constituţiei României. O să mă opresc într-o bună zi să întreb un om simplu, un maghiar din Târgu Mureş, pe care se tot erijează aceşti lideri extremişti că îl reprezintă, ce crede că obţine prin autonomia obsesiv cerută.

Îmi spun în fiecare an că nu ar trebui să iau în seamă toată mascarada aceasta, ce are a face că unii doresc să îşi sărbătorească diverse evenimente, însă cum să nu te facă să zâmbeşti următorul titlu de presă: "De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni vicepremierul ungar Semjén Zsolt a defilat călare la Târgu Secuiesc". Postura, similară cu cea a lui Horthy Miklós la intrarea în oraşele româneşti "recucerite" în urma Diktatului de la Viena din 1940, mai ales când este adoptată de un înalt oficial al Ungariei, te face să te întrebi de fiecare dată de unde are mână liberă insuflarea antiromânismului. Adevărul despre această încrâncenare cred că se găseşte în jurul lui László Tökés care, văzând că nu este inclus pe listele UDMR pentru alegerile europarlamentare, a început cu declaraţiile în Parlamentul European împotriva statului român, ca apoi să continue cu instigarea la ură că prea a fost o iarnă grea şi secuii trebuiau responsabilizaţi să îl voteze. Tökés, având şi cetăţenie maghiară, se regăseşte pe listele FIDESZ şi trebuie şi el să răsplătească într-un fel această "onorantă" invitaţie.

România este şi în NATO, şi în Uniunea Europeană, graniţele noastre fiind garantate de marile puteri ale lumi. Aş putea să îmi imaginez autonomia Transilvaniei, înconjurată de graniţele UE, plătind biruri vamale, având o administrare proprie a şcolilor şi a administraţiei locale, dar ce vină au concetăţenii mei că László Tökés, cel care şi-a schimbat sutana de popă tocmai pentru ca să poată să acţioneze, prin toate mijloacele, împotriva ţării în care s-a născut şi al cărei cetăţean este, nu reuşeşte să se împace cu ideea că este un trădător de neam. Le doresc răzvrătire plăcută şi succes în alegeri!