Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 martie 2018
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/2018
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 martie 2018 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 martie 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.65 | Eliza-Mădălina Ştefănescu - despre Ziua mondială a teatrului; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu: Cultura reprezintă, pentru toate ţările lumii, un atribut de excelenţă, atunci când vine vorba de educarea şi de formarea cetăţenilor de pretutindeni. Întreaga lume marchează, la 27 martie, Ziua mondială a teatrului, o dată de însemnătate maximă, dacă este să privim, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, la rolul teatrului, cu toate echipele care au grijă să ducă mai departe această artă. Teatrul are o zi de sărbătoare mondială încă din anul 1961, atunci când aceasta a fost iniţiată de Institutul Internaţional de Teatru. Scopul zilei de 27 martie este să marcheze potenţialul imens al acestui tip de instituţii de cultură, să promoveze activităţile teatrelor şi, nu în ultimul rând, să reamintească oamenilor de peste tot de importanţa lor. Teatrul nu înseamnă doar un simplu spectacol, ci o întreagă armată de oameni care ajută, fiecare în felul său, ca totul să iasă perfect până ce cortina cade. Dincolo de partea sa de culturalizare şi de petrecere a timpului liber, teatrul vine ca o continuare naturală a educaţiei, una care nu se opreşte niciodată. Fie că vorbim despre teatrul dramatic, despre cel liric, despre cel de păpuşi - sărbătorit recent pe 21 martie - sau despre cel de improvizaţie, el este modul firesc prin care o persoană poate continua să se formeze din punct de vedere intelectual. Mai mult decât atât, teatrul, în mod particular, şi cultura, în general, sunt arme drepte de luptă împotriva intoleranţei şi excluderii sociale. Frumuseţea a ceea ce urmărim desfăşurându-se pe scenă a ajutat mereu la păstrarea unui spirit liber, totodată critic, dar mai ales la formarea exprimării libere. Atât Parlamentul României, cât şi Guvernul şi Partidul Social Democrat susţin cu tărie tot ceea ce înseamnă cultură, conştiente fiind de importanţa sa la nivelul ţării noastre. În urmă cu circa trei săptămâni, a fost aprobată, în cadrul Congresului Partidului Social Democrat, Convenţia Naţională pentru Cultură. Aceasta se referă la asigurarea unui fond de un miliard de euro, pentru o perioadă de şapte ani, pentru proiectele majore din domeniul culturii, care vor fi selectate în acest an. Pe lângă aceasta, conform Programului de guvernare, Guvernul României şi-a asumat majorarea, de la an la an, a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului. Totodată, pentru că echipele de teatru extraordinare din ţara noastră au nevoie de infrastructură şi de condiţii pentru a-şi face meseria, construcţia de teatre, opere şi săli de spectacol va începe curând la noi în ţară, iar asta nu ne poate face decât să spunem că România ţine ştacheta sus atunci când vine vorba de oamenii care lucrează în acest domeniu. Ţara noastră s-a mândrit mereu cu valorile sale culturale din acest domeniu, care nu sunt deloc de neglijat. Altfel, cine ar mai fi vorbit, în România, despre evenimente de amploare legate de teatru, precum Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional "Shakespeare", despre Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, dar şi despre multe alte mişcări teatrale menite să educe, să provoace bucurie, să culturalizeze şi, de ce nu, să lege prietenii între oraşe şi naţiuni. Actorii noştri sunt premiaţi, piesele de teatru produse în ţara noastră câştigă premii după premii, oamenii din spatele scenei, la fel, iar spectacolele din majoritatea oraşelor au început să fie jucate, din ce în ce mai mult, cu casa închisă. Dovadă că oamenii din România au nevoie şi îşi doresc din ce în ce mai mult să facă parte din marea mişcare culturală a teatrului. Toate acestea se petrec în anul 2018, în care întreaga ţară şi întregul public pasionat de cultură au în gând o idee comună, Centenarul, 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la formarea României Mari, 100 de ani care nu ar putea fi sărbătoriţi altfel decât prin manifestări culturale, pe tot teritoriul ţării noastre, atât în teatre, cât şi în celelalte instituţii de cultură. Şi, mai mult decât atât, în condiţiile în care, tot pe 27 martie, pe stil vechi, marcăm şi împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, prin actul votat de Sfatul Ţării. Este de la sine înţeles să continuăm să îi susţinem şi să ne mândrim cu toţi cei care urcă România pe scenele celor mai celebre festivaluri şi teatre din lume, căci şi aceştia contribuie la identitatea noastră naţională. Cu toţii contează, de la actori la regizori, scenografi, costumieri, machiori, marionetişti, până la ingineri de sunet, de lumini, proiectanţi şi constructori, pornind din cele mai mici şi modeste companii de teatru independent şi ajungând la cele mai mari scene ale ţării. La mulţi ani acestor echipe minunate! |


