Dezbateri parlamentare

Domnul Iuliu Nosa:

"Cinism şi nesimţire"

Au trecut săptămâni bune de la învestirea noului Guvern Boc, nu mai ştiu al câtelea, creaţie a preşedintelui Băsescu. În ţară, am auzit mulţi oameni spunând, chiar dacă nu l-au votat pe Băsescu, că speră ca lucrurile să se aşeze după alegerile din decembrie anul trecut şi după instalarea noului Guvern. Oamenii, urmăriţi de spectrul crizei economice, aduşi la disperare de iminenţa pierderii locurilor de muncă sau încercând cu stoicism să-şi salveze micile afaceri aşteptau un sprijin din partea celor mari de la Bucureşti. În schimb ce au primit? Minciuni, haos, inconsecvenţă, nesimţire şi nepăsare. Şi nici nu cred că sunt prea dur în exprimare. Ce aş putea spune altceva când, după ce, în timpul campaniei electorale, toţi cei care acum ocupă scaune de miniştri au blamat salariile nesimţite, pensiile nesimţite, grupurile de interese etc., acum au uitat de ele. În schimb, guvernanţii au devenit tot mai atenţi la pensiile medii şi mici şi la alocaţiile copiilor. Cu cinism anunţă că vor tăia alocaţiile celor mici şi că vor impozita toate pensiile. După ce au aruncat vestea, nu s-a chinuit nimeni să dea vreo explicaţie.

Ce să mai zică bieţii pensionari? Au stat cu ochii pe televizoare, doar, doar i-o lămuri cineva despre ce li se întâmplă. A venit şi o explicaţia, bălbâită... De fapt o dezminţire: pensiile nu vor fi impozitate suplimentar. Asta le spunea premierul Boc. Poate mâine vine şi le spune şi ce înseamnă impozit suplimentar. Însă, lipsa de coerenţă a guvernanţilor, gafele de comunicare nu fac decât să amărască viaţa oamenilor care trăiesc de azi pe mâine. Trăiesc cu speranţa că îşi vor putea cumpăra şi mâine o pâine, în aşteptarea altor veşti cinice şi contradictorii de la Guvernul Boc, creat de Băsescu. Cred că nimeni nu se va mai mira dacă, peste câteva zile, Bocii, Vlădeştii sau Şeitanii vor veni să ne spună că impozitează aerul, lumina soarelui, mersul pe jos sau cu bicicleta, plimbările în parc cu nepoţii sau, poate, întunericul din case.

Şi, ca să fiu sincer, după felul în care a fost structurat bugetul pentru 2010, nici nu mă aşteptam la altceva. Guvernul este flămând de bani. Iar banii nu îi pot lua din pensiile şi salariile nesimţite pe care le-au scos în faţă doar în campanie. Acolo nu îndrăznesc. Sau chiar dacă i-ar lua nu le-ar ajunge. Pentru că, în anul de criză 2010, paradoxal, cheltuielile din bugetul de stat au crescut faţă de 2009, iar veniturile au scăzut dramatic, nu numai ca valoare stabilită de buget, dar şi ca procent de colectare. Deci, vor trebui să facă rost de bani cu orice preţ, pentru a-şi putea proteja grupurile de interese, asfaltatorii care fac drumuri de câteva ori mai scumpe decât ar trebui, lacheii din campania electorală, cărora le datorează atât de mult, şefilor de agenţii şi deconcentrate, acei politruci care e normal să aştepte plăţi compensatorii după ce au bătut uliţele în campanie, e adevărat, cu maşinile instituţiilor plătite tot din buzunarele oamenilor. Şi, nu în ultimul rând, nu se pot atinge de bugetele serviciilor şi, Doamne fereşte!, de cel al Preşedinţiei. Că, de, măcar cei din servicii şi boss-ul de la Cotroceni să trăiască bine în ţara asta.