Dezbateri parlamentare

Domnul Cornel-George Comşa:

"Reforma legislaţiei electorale - o necesitate a democraţiei"

Alegerile prezidenţiale din această lună precum şi cele europarlamentare din primăvară ne-au arătat necesitatea stringentă de reformare a legislaţiei electorale. Accederea în Parlamentul European a unui candidat independent şi câştigarea alegerilor prezidenţiale de către un challenger, într-o manieră atât de spectaculoasă, revendică o creştere a ponderii actului electoral în procesul decizional şi arată o dinamică sănătoasă din punct de vedere politic şi demografic a electoratului român.

Democraţia funcţionează eminamente prin voinţa populară exprimată de cetăţeni direct prin vot sau indirect prin reprezentanţii aleşi de către aceştia în scrutine regulate. Cu cât participarea la procesul electoral este mai numeroasă, cu atât democraţia este mai eficientă, iar reprezentanţii aleşi mai legitimi în faţa societăţii. Astfel, reforma legislaţiei electorale, în sensul utilizării dreptului garantat de a alege şi de a fi ales, este un aspect fundamental pentru modernizarea României şi asigurarea unei baze cât mai democratice pentru statul român.

Pentru ca dreptul garantat de a alege să poată fi îndeplinit fără limitări de natură tehnică sau politică, consider că este necesar ca până la următoarele alegeri să fie introdusă posibilitatea exprimării votului prin corespondenţă atât pentru cetăţenii români care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate, cât şi pentru cetăţenii români care locuiesc în România.

De asemenea, pentru a asigura dreptul garantat de a fi ales şi creşterea implicării societăţii în actul politic este necesar ca legea de funcţionare a partidelor politice să fie modificată, astfel încât limitările excesive pe care le întâmpină grupuri de cetăţeni care doresc să înfiinţeze un nou partid politic să fie eliminate sau reduse considerabil. Democraţia funcţionează în condiţiile implicării politice a cât mai multor cetăţeni şi a iniţierii de noi platforme şi asocieri politice care să realizeze conversia ideilor din societate în acte cu caracter politic. Este imperios ca numărul de semnături necesare pentru înfiinţarea unui partid politic să scadă la un număr rezonabil de câteva sute, care să garanteze existenţa unui număr de persoane care chiar cunosc şi aderă la un nou proiect politic, nu doar să achieseze strict formal, fără nicio implicaţie reală, aşa cum se întâmplă în prezent.

Din păcate, democraţia românească, de la un ciclu electoral la următorul, a devenit din ce în ce mai inhibată pentru cetăţenii care îşi doresc să activeze politic fie ca independenţi, fie ca membri ai unor grupuri de iniţiativă. Mai mult, membrii partidelor politice care ocupă scena politică românească de peste două decenii şi-au "securizat" prin mijloace nedemocratice bună parte din succesul electoral - preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii sunt aleşi dintr-un singur tur, candidaţii independenţi nu au dreptul la reprezentanţi în secţiile de votare, partidele politice neparlamentare nu primesc fonduri pentru supravieţuire, şi exemplele limitative şi descurajante ar putea continua.

Suntem indignaţi de baronii locali ai fiecărui partid oponent politic, dar nu facem nimic să oprim legal baroniada. Suntem intrigaţi de migraţia interpartinică a aleşilor locali şi centrali, dar o stimulăm şi o răsplătim în loc să o incriminăm.

Astăzi, în umbra de popularitate a unui nou preşedinte ales, Parlamentul României are şansa istorică de a implementa măsuri dorite de majoritatea societăţii civile şi care pot duce la o creştere a legitimităţii instituţiilor statului, la o creştere a participării cetăţenilor în viaţa politică şi la asigurarea unui cadru legal care să ofere respectul cuvenit tuturor cetăţenilor români care doresc să voteze sau să fie aleşi.

Avem tot anul 2015 la dispoziţie. Singurul remediu al democraţiei este mai multă democraţie.