Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2019
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.101/2019
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2019 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 septembrie 2019
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.66 | Constantin Codreanu - "Solicit Guvernului trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Solicit Guvernului trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni" Institutul Limbii Române, ILR, funcţionează ca organ de specialitate, în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, din anul 1999, în baza H.G. nr. 34/1999, obiectul de activitate fiind promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate. Programele derulate de ILR sunt:
Aşa cum bine cunoaştem, Proiectul LCCR a debutat în anul 2007 şi funcţionează în baza H.G. nr. 454/2008. Programul presupune predarea, în unităţi de învăţământ din state membre ale UE, a unui curs extracurricular de limbă, cultură şi civilizaţie românească, care se adresează elevilor de la toate nivelurile, de la grădiniţă până la liceu. Cursul se desfăşoară pe grupe, cu minim 15 elevi înscrişi, respectiv 7 preşcolari, în cadrul şcolilor, în format de două ore pe săptămână. Orele sunt susţinute de cadre didactice calificate, selectate de partea română şi agreate de parteneri, acestea fiind incluse în corpul profesoral al şcolii în care predau. Cadrele didactice sunt plătite de institut, în regim de plata cu ora, la tariful de 30,5 euro/oră, impozabil. Proiectul se desfăşoară doar cu acordul autorităţilor ţării respective, prin identificarea şcolilor în care există copii de origine română. În acest an, proiectul se implementează în 6 ţări: Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Irlanda, Marea Britanie şi Spania, fiind înscrişi peste 12.000 de elevi, în aproape 600 de şcoli, cu 130 de profesori. Astăzi, lectoratele de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească funcţionează în peste 50 de universităţi din străinătate, în baza acordurilor interguvernamentale, interministeriale şi a protocoalelor interinstituţionale. Lectorul este cadru didactic român, din învăţământul superior sau preuniversitar, selectat prin concurs. Lectoratele funcţionează în cadrul facultăţilor de filologie, a catedrelor specializate, de la nivel de licenţă, până la doctorat. Lectorul este plătit cu salariul de bază din ţară şi cu o indemnizaţie în valută, asigurate de institut. Există universităţi care asigură şi ele o contribuţie financiară proprie, independent de cea asigurată de statul român. De asemenea, Institutul Limbii Române organizează sesiuni de atestare a cunoştinţelor de limba română, pe nivele de competenţă lingvistică, conform Cadrului Comun European pentru limbi. După o analiză complexă a situaţiei ILR şi ţinând cont de rolul şi funcţiile pentru care a fost creat, precum şi pentru evitarea oricăror paralelisme ori suprapuneri administrative, considerăm potrivită aducerea acestuia în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. În opinia noastră, aducerea ILR în coordonarea MRP ar avea cel puţin următoarele beneficii:
Pentru aducerea ILR în coordonarea MRP, este necesară adoptarea unei hotărâri de guvern pentru modificarea H.G. nr. 34/1999 şi H.G. nr. 837/2014. Intervin stăruitor pe lângă Guvernul României să examineze cu prioritate, până la alegerile prezidenţiale, propunerea privind trecerea ILR în coordonarea MRP. În urma unei asemenea decizii, toată lumea ar avea de câştigat. Cei mai în câştig însă ar fi românii de pretutindeni şi copiii acestora, mai ales în situaţia în care cunoaştem că, de doi ani, numărul copiilor români născuţi în străinătate îl depăşeşte pe cel al copiilor născuţi în România, iar una dintre condiţiile esenţiale pentru revenirea în România a generaţiilor de români născuţi peste hotare este cunoaşterea limbii române, un element esenţial pentru reintegrarea lor în patria istorică. Domnule ministru pentru relaţia cu parlamentul, vă solicit să trimiteţi Guvernului textul acestei declaraţii politice, în vederea examinării propunerii noastre oficiale de trecere a ILR în coordonarea MRP, astfel încât şi Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020 să reflecte această modificare benefică. |


