Dezbateri parlamentare

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o şansă istorică pentru România"

Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 îşi va avea, cu siguranţă, locul său în analele istoriei evenimentelor nefaste pe care le-am trăit noi, oamenii primului sfert de secol XXI. Deşi cu toţii ne-am dori ca aceasta să reprezinte cea mai mare provocare din vieţile noastre, trebuie să fim pregătiţi, în orice moment, şi pentru vremuri mult mai grele. Însă, pe lângă toate necazurile aduse de pandemia de COVID-19, un lucru pozitiv s-a întâmplat - coeziunea dintre ţările Uniunii Europene şi solidaritatea spaţiului comunitar european nu a fost nicicând mai solidă. Principalul factor care demonstrează viabilitatea acestei solidarităţi europene se numeşte Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, plan menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19.

Astfel, tuturor euroscepticilor le mai este oferit încă un argument de ce Uniunea Europeană este singurul cadru în care România se poate dezvolta durabil şi în pas cu ţările occidentale. Pe lângă garantarea accesului direct la vaccin, în urma negocierii purtate direct de Comisia Europeană cu furnizorii, în numele tuturor statelor UE, acum ne sunt oferite şi fondurile pentru a implementa cu adevărat un amplu program de reforme.

PNRR înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro, bani la care se adaugă şi cele 49,5 miliarde de euro fonduri europene cuprinse în exerciţiul bugetar 2021-2027 şi pe care România poate să le acceseze, la acest capitol un merit deosebit având şi preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

PNRR este un document bine structurat, pe care Comisia Europeană, în frunte cu preşedintele Ursula von der Leyen, l-a primit foarte bine şi care înseamnă piatra de temelie a reformelor structurale din ţara noastră. Distribuirea acestor bani va fi făcută în aşa fel încât ei să ajungă în toate colţurile ţării.

Astfel, principalele direcţii către care se îndreaptă banii europeni din PNRR sunt:

• Transport - 7,62 miliarde de euro, circa 450 de kilometri de autostrăzi au alocate 3,1 miliarde de euro; căi ferate - 3,9 miliarde de euro, metrou;
• Sănătate - 2,45 miliarde de euro - construcţie/renovări/extinderi spitale, dotări cabinete medici familie);
• Educaţie - 3,6 miliarde de euro - construcţie de 50 şcoli, 140 creşe noi, 1.800 autobuze şcolare);
• Digitalizarea administraţiei publice - 1,89 miliarde de euro - legarea tuturor ministerelor şi a agenţiilor guvernamentale într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă, cărţi de identitate digitale pentru 8,5 milioane români);
• Împăduriri, biodiversitate şi combaterea tăierilor ilegale - 1,37 miliarde de euro, inclusiv 45.000 hectare noi de pădure);
• Managementul sistemului de apă şi canalizare - 1,88 miliarde de euro, inclusiv 1.630 de kilometri construiţi de reţele de apă, 2.000 de kilometri reţele de canalizare, conectarea a 88.000 gospodării la reţele de apă şi canalizare;
• "Valul renovării" - reabilitarea energetică a clădirilor - două miliarde de euro - circa 1.000-1.500 blocuri şi 2.000 de clădiri publice reabilitate energetic.

Toate aceste finanţări uriaşe reprezintă o şansă unică pentru noi toţi, românii.

Însă ne putem imagina ce s-ar fi întâmplat în alte condiţii, şi anume, unde ar fi fost astăzi România, dacă la guvernare s-ar fi aflat în continuare PSD, partidul care aproape a scos ţara de pe traseul său european, lucru, însă, nepermis de cetăţeni, care s-au mobilizat şi s-au opus despotismului şi corupţiei dragniste!