Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

"Şi săraci, şi bolnavi, şi fără pretenţii - aşa ne vrea Guvernul Ponta"

România este ţară membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) începând cu anul 1972, aceasta utilizând resursele FMI ca suport financiar pentru ducerea la îndeplinire a diverselor programe economice ale guvernului.

Obiectivele principale ale FMI constau în promovarea unei economii mondiale sănătoase, respectiv promovarea cooperării monetare internaţionale şi a stabilităţii valutare, stimularea creşterii economice, asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă, precum şi acordarea de asistenţă financiară temporară pentru ţările care întâmpină dificultăţi de balanţă de plăţi.

De-a lungul timpului, în calitatea sa de ţară membră, România s-a bucurat de asistenţă tehnică în domenii diferite, incluzând aici politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementarea bancară şi statistică.

Conform acordului încheiat de România cu FMI la data de 24 martie 2009, în schimbul sumei acordate cu titlu de împrumut, România avea să fie condiţionată de ducerea la îndeplinire a unor obiective economice precise, fiind vizată, în principal, reducerea deficitului bugetar.

Din nefericire însă Guvernul Ponta adaugă cu neruşinare la lista lungă a erorilor de guvernare comise eşecul înregistrat în ceea ce priveşte finalizarea acordului încheiat de România cu FMI. Aşadar, Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în cadrul procedurii de negociere cu FMI. Conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI, Guvernul Ponta a realizat jalnica performanţă de a îndeplini doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi, în acelaşi timp, două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012. Conform informaţiilor documentului, au fost tratate cu superficialitate, drept urmare, ratate în mod vădit, criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat.

Finalizarea acordului este însă condiţionată de precondiţia achitării arieratelor de către autorităţile locale, precum şi de privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare care nu a fost încheiată până la acest moment. Gravitatea acestui eşec este cu atât mai mare cu cât achitarea arieratelor de către autorităţile locale a fost şi este un angajament asumat în mod constant de România în negocierile cu FMI şi niciodată respectat.

Guvernul Ponta încearcă să ascundă în cel mai iresponsabil mod gravitatea eşecului acordului cu FMI, împingându-şi membrii să facă declaraţii publice menite să liniştească poporul român, asigurându-l totodată că va depune toate eforturile în vederea solicitării către FMI a încheierii unui nou acord, chiar în această vară.

În condiţiile în care la data de 30 iunie acordul cu FMI ajunge la termen, în condiţiile în care actualmente România este înglodată în datorii şi nu există nicio şansă ca până la această dată să îndreptăm paşi pe care ar fi trebuit să îi parcurgem treptat, calculat, în aşa fel încât să ne îndeplinim obligaţiile contractuale, posibila retragere FMI din România poate să însemne declanşarea unei crize financiare de proporţii, analiştii economici fiind de părere că, în lipsa unui acord cu FMI, împrumuturile Guvernului vor fi mai scumpe, iar leul şi-ar putea pierde din valoare în mod considerabil. De asemenea, lipsa de disponibilitate a FMI privind încheierea unui nou acord cu România ar putea genera un puternic sistem de alarmă şi panică în rândul investitorilor străini, al căror număr s-a diminuat chiar şi aşa în mod îngrijorător. Un eventual refuz al FMI privind încheierea unui nou acord ar da undă verde autorităţilor de la Bucureşti în adoptarea unor măsuri neavenite, neinspirate, care ar putea provoca adevărate catastrofre economice, cel mai probabil măsuri populiste, care s-ar răsfrânge în mod tragic asupra cetăţenilor români.

Ca şi când problema posibilei dispariţii a FMI din cadrul economiei ţării noastre nu ar genera suficientă bătaie de cap, aflăm, de data aceasta cu stupoare, că Guvernul Ponta a stabilit că există şi un preţ al sănătăţii poporului român. Astfel, în memorandumul trimis de către Guvern Comisiei Europene, acesta statuează că o eventuală modificare a directivei care reglementează produsele de tutun, în speţă clauza care ar interzice ţigările de tip slim, a celor mentolate, dar şi a creşterii dimensiunii şi suprafeţei pe care sunt plasate avertismentele privind pericolul fumatului, ar avea un impact negativ asupra bugetului de stat şi, culmea, asupra veniturilor Ministerului Sănătăţii.

Acest raţionament de ordin economic însă nu este deloc înclinat în favoarea sănătăţii poporului, cu atât mai mult cu cât în ultimii 10 ani numărul cazurilor de cancer la plămâni cauzat de fumat s-a dublat. Cu aceeaşi nepăsare cu care ne-am obişnuit deja, cu o aroganţă de nestăvilit, Guvernul Ponta loveşte din nou poporul acestei ţări, considerând că banii adunaţi la buget sunt mai importanţi decât sănătatea poporului.

Încă o dată, Guvernul Ponta demonstrează că îşi doreşte cu ardoare plasarea României pe o direcţie absolut contrară curentului mondial. Astfel, ştim cu toţii că marea majoritate a statelor încearcă, cu orice preţ, prin diferite metode de natură să stimuleze populaţia în adoptarea unui stil de viaţă sănătos, să-şi convingă cetăţenii să renunţe la acest viciu, primul motiv fiind sănătatea, care are prioritate şi căreia nu-i poţi fixa un preţ, un al doilea motiv fiind evitarea costurilor exorbitante în tratarea bolilor şi afecţiunilor provocate de fumat.