Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Popeangă:

"Turneul pseudofrustraţilor"

Au început să circule prin ţară comandouri de PDL-işti de frunte care, sub pretextul prezentării de soluţii economice pentru un anumit judeţ, aflat pe traseul lor, îşi intoxică proprii membri de partid cu minciuni care ar face să se scorojească de ruşine până şi un perete de grajd. În totala lor lipsă de informaţii din judeţul respectiv, se aruncă în capul bieţilor ascultători, spre năuceala acestora, cu găleţi de cifre scoase din burtă, care mai de care mai fanteziste, dar mai pompoase. De exemplu: dacă a crescut ceva, din 2011 în 2012, de la 80% la 81%, creşterea e de doar un procent. Dar dacă din 2012 în 2013 acest ceva a scăzut cu jumătate de procent - adică aproape nesemnificativ - gaşca portocalie trâmbiţează în cele patru zări că, vai, scăderea este cu 50% faţă de anul trecut, ca şi cum acel ceva ar fi coborât subit la 40%, nu la 80,5%. Iată mijloacele de manipulare prin cifre pe care le foloseşte PDL-ul pentru prostirea oamenilor în drumul lor prin ţară, în acest turneu al pseudofrustraţilor. Am zis pseudofrustraţi, pentru că frustrarea este lipsirea cuiva de un drept al său, legitim. însă frustrarea PDL-istă este falsă, întrucât nu numai că nu merită puterea de a conduce această ţară, dar au demonstrat şi că nu au meritat-o niciodată, deşi, prin forţa împrejurărilor, ilegitim, au ajuns la cârma României, prin jongleriile anticonstituţionale ale lui Băsescu, sprijinite larg de către Curtea Constituţională. Ştim cu toţii cum a fost numit Boc premier şi ce vânătoare de parlamentari liberali şi social-democraţi a urmat ca să-şi facă Băsescu majoritatea parlamentară care să-1 susţină pe micuţul clujean, şi ştim iarăşi cu toţii cum, acelaşi personaj mărunt, atât politic cât şi nu numai, a fost demis de către parlament şi repus de acelaşi Băsescu pe scaunul de prim-ministru. Cred că şi dacă ar fi făcut infarct domnul Boc şi tot îl lipea Băsescu de geamul Guvernului, ca să nu zică lumea că n-avem premier... Ghinion: când Boc a fost, într-un sfârşit, debarcat, România n-a căzut de pe harta Europei, soarele a continuat să răsară, iar românii, contrar ţipetelor de cucuvele portocalii ce prevesteau sfârşitul lumii dacă pleacă ei de la guvernare, au început chiar să aibă motive să se simtă mai uşuraţi.

După o perioadă în care şi-au tras sufletul de la trânta luată din partea alegătorilor de erau mai-mai să cadă de tot din parlament şi să se ducă buluc după ţărănişti, văzând că acel care le făcuse pa, pa de la perdeluţă a redevenit vioi ca un cintezoi de ziua recoltei, au început şi ei să pară mai vii şi-au luat-o, cârduri-cârduri, la trap prin ţară, la prostit populaţia. întâi îşi încearcă norocul cu pseudofrustraţii care le-au mai rămas alături, nostalgici după vremurile când la ei era pâinea şi cuţitul şi împărţeau ce, cum şi cui aveau ei chef ori interese. Căci, deşi au justificat toate eşecurile şi neghiobiile guvernării lor prin biata criză economică, au uitat să spună că nu prea au printre ei oameni care au sărăcit cât au fost la putere - dovadă stau însăşi declaraţiile lor de avere...

Şi-a ajuns şi pe meleagurile Gorjului o echipă de pseudofrustraţi în frunte cu preşedintele Blaga, după care s-au depănat în şir indian europarlamentarul Marian Jean Marinescu, Mircea Toader, domnul Bode, doamnele Andreea Paul, Raluca Turcan, ba, chiar şi doamna Sulfina Barbu - toţi, ca de obicei, încercând să fie ba acizi, ba glumeţi. Ceea ce nu le-a ieşit de niciun fel, spre disperarea unei săli de vreo 300 de locuri, pe jumătate goală, în care străluceau prin prezenţă şi vreo 15 invitaţi din alte judeţe, ca să mai completeze locurile, başca jurnaliştii prezenţi la locul faptei. Era mai mare bannerul de pe scena frumosului teatru din Târgu-Jiu decât suprafaţa ocupată pe fotolii de PDL-iştii veniţi la căscat gura, doar-doar or auzi ceva interesant din partea înalţilor oaspeţi.

De remarcat de la doamna Turcan, de exemplu, a fost faptul că pesemne o fi sărăcit peste noapte, întrucât a urcat pe scenă strălucind doar printr-o pereche de pantaloni pentru care n-a avut bani decât până cam la o palmă mai jos de genunchi, că p-acolo se termina materialul. Expozeul său, în schimb, a fost de o platitudine înfiorătoare, dublat de nişte cifre mai departe de adevăr decât e griva de iepure. Şi doamna Sulfina Barbu a tăbărât pe auditoriu tot cu ocări şi blesteme la adresa USL şi a lui Victor Ponta, capac punând, însă, doamna Paul, care a venit cu o prezentare în Powerpoint, ce ar fi trebuit să arate urbi et orbi care sunt soluţiile de relansare a economiei româneşti, şi cu precădere a celei gorjene. Din păcate pentru dânsa, după vreo câteva slide-uri cu sloganuri propagandistice din care reieşea doar că USL-ul e singurul vinovat de ce se întâmplă azi rău în România şi de moştenirea pe care au lăsat-o guvernările portocalii, au urmat două slide-uri care pot fi sintetizate în felul următor. "Redresarea României se poate face doar dacă: 1. Jos USL! 2. Jos PSD! 3. Jos PNL! 4. Jos Ponta! 5. PDL, înapoi la ciolan cu orice preţ, că-i nasol în opoziţie! De la 6 încolo, se repetă primele 5...".

Amuzamentul oamenilor inteligenţi din sală a atins apogeul când doamna Paul a enumerat în lista celor 10 soluţii portocalii de prostit proştii că va fi o mare rezolvare pentru economia României dacă în loc să stea contabilii la coadă la plata taxelor două săptămâni pe an, vor sta doar 3 zile. Ca să nu mai zicem că s-a împăunat şi cu scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, idee furată de la conservatori, pe care o promovează de ani de zile fără să fie luaţi în calcul de vreo guvernare portocalie.

Ce nu a reuşit să înţeleagă însă nimeni din sala pe jumătate goală - optimiştii băsişti ar putea să sară-n sus: "Ba, din contră, era pe jumătate plină!" -, au fost două lucruri: de ce, după ce ai greşit grav faţă de o ţară-ntreagă, nu ai elementarul bun-simţ de a-ţi recunoaşte cinstit greşelile şi a-ţi cere iertare de la cei pe care i-ai nenorocit cât ai fost la putere dacă acum le vrei voturile şi, pe de altă parte, mai ales, ce te-a-mpiedicat să îţi pui atunci aceste măreţe planuri în aplicare, în loc să vii cu ele acum, la prostit proştii? lată că portocaliii ţin să încredinţeze astfel o ţară-ntreagă de faptul că le vine mintea la cap (şi atunci doar parţial, din câte se vede) doar când sunt în opoziţie.

Cum o ţară-ntreagă ţine la integritatea stării lor de sănătate, românii vor avea grijă la anul să îi scoată şi din Parlamentul European şi, la viitoarele alegeri locale şi generale, să le ofere posibilitatea de a se retrage definitiv din viaţa publică, într-o binemeritată pensionare permanentă. Dacă nu cumva o să-i înghită mişcarea aia, popo..., popu..., mă rog, cum îşi zic ei, alături de vajnicul Mihai Neamţu, care, împreună cu restul partidului său, au fost singurii doi cetăţeni ce au reuşit să ia cuvântul în sala parlamentului fără ca să fie băgaţi în seamă de electorat. Sfântă vorba din bătrâni: spune-mi cu cin' te-nsoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti...