Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Dragomir:

Imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014 de către Klaus Iohannis, pe scena politică a existat un consens că românii din diaspora care s-au prezentat la urne au schimbat soarta ţării. Bulversaţi, şi chiar speriaţi, mai-marii social-democraţi, în frunte cu premierul Victor Ponta, au anunţat că vor reglementa votul prin corespondenţă. Ba mai mult, la data de 25 noiembrie 2014, Victor Ponta susţinea că "soluţia corectă din punctul de vedere al Guvernului este o legislaţie care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondenţă, fie votul electronic". Din acel moment au trecut patru luni, timp în care Victor Ponta, probabil mult prea ocupat cu nenumăratele acuze la adresa sa şi a miniştrilor Domniei Sale, nu a prezentat nici măcar o schiţă a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă.

La nivelul diasporei, Preşedintele Klaus Iohannis a reuşit să obţină aproape 90% dintre voturile românilor de peste graniţă. În total, 377.651 de români din diaspora şi-au exprimat opţiunea privind noul preşedinte. În ciuda numărului record de români care s-au prezentat la vot în străinătate pentru alegerea noului preşedinte al României, au existat, în ambele tururi de scrutin, mii de concetăţeni care nu au putut vota. Iar foarte mulţi dintre ei au fost "răsplătiţi" pentru îndârjirea cu care au suportat frigul, ploaia şi oboseala cu gaze lacrimogene sau cu porţi închise în faţă cu mult înainte de finalul programului de vot.

Drept urmare, susţin cu tărie că este nevoie de o alternativă la votul clasic în condiţiile în care se estimează că, în prezent, peste trei milioane de români trăiesc în afara graniţelor ţării. Iar România nu ar fi singura ţară în care s-ar putea vota prin corespondenţă, Elveţia, Germania, Canada, Suedia, Norvegia, Noua Zeelandă sau Malta fiind numai câteva dintre statele din Europa în care alegătorii au această opţiune.

Aşa cum spuneam, deşi s-a dovedit extrem de necesar, autorităţile nu se grăbesc să rezolve problema votului prin corespondenţă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, amânând dezbaterea unui proiect de lege care ar fi introdus această metodă de vot alternativ, pe motiv că este oportună abia peste... cinci ani. Şi asta în condiţiile în care cel mai puternic argument pentru introducerea votului electronic este însăşi prezenţa extrem de numeroasă a românilor din afara ţării la urne!

În toamna anului trecut, întreaga clasă politică din România a primit un puternic semnal şi o lecţie de responsabilizare ce nu mai poate fi ignorată. Încercarea Guvernului condus de Victor Ponta de a bloca, prin "erori" birocratice repetate, dreptul românilor de peste hotare de a-şi exercita votul a dus la numeroase proteste de stradă şi mişcări civice. Sute de mii de români au stat la cozi interminabile în Europa, America şi chiar Asia pentru a triumfa asupra unui sistem electoral prost, dar perfect deturnabil în scopuri politice de către PSD. În ciuda frigului, a ploii şi a orelor de aşteptare, românii din diaspora au rezistat şi au reuşit să învingă acest sistem şi să-şi aleagă preşedintele pe care îl doreau. De aceea, noi, parlamentarii acestei ţări, indiferent de culoarea politică, suntem datori să le mulţumim. Şi cum altfel decât prin schimbarea responsabilă a legilor electorale?!

Consider că, în acest moment, votul prin corespondenţă reprezintă soluţia cea mai corectă şi responsabilă prin care toţi românii de peste hotare să aibă acces la un vot rapid, eficient, fără eforturi disproporţionate şi fără blocaje birocratice. Este un drept consfinţit de Constituţia României.

Până la sfârşitul acestei luni, vom propune un proiect legislativ pentru votul în diaspora, ca rezultat al consultărilor pe care le-am avut cu societatea civilă, dar şi cu asociaţii ale românilor din străinătate. Unul dintre aspectele importante ale acestui proiect legislativ se va referi la creşterea numărului parlamentarilor pentru diaspora, pentru a reda românilor din străinătate drepturile şi respectul care li se cuvin. Este o promisiune făcută tuturor românilor din străinătate trataţi cu dispreţ la alegerile din noiembrie 2014. Este şi o datorie de a intra în normalitate, deoarece democraţia şi drepturile garantate prin Constituţie nu se aplică selectiv, în funcţie de interesele politice de moment.

În concluzie, fac un apel către colegii parlamentari din Partidul Social Democrat de a nu se opune acestui proiect legislativ şi de a soluţiona împreună problema votului în diaspora. Numai împreună le putem mulţumi cu adevărat românilor din străinătate şi tot împreună le putem arăta respectul cuvenit.