Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.67 | Vasile-Silviu Prigoană - declaraţie politică intitulată "Sănătatea rămâne fără anticorpi"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Domnul Vasile-Silviu Prigoană: "Sănătatea rămâne fără anticorpi" Dacă vom considera sistemul sanitar un corp uman, atunci cadrele medicale sunt anticorpii care ne apără de tot ceea ce ar putea să ne îmbolnăvească. Astăzi mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a vă aminti că fără anticorpi un organism moare, iar noi suntem pe cale să pierdem majoritatea paznicilor sănătăţii. Sistemul sanitar din România suferă de mai mulţi ani de un deficit grav de medici în discipline de maximă importanţă, dar şi de maximă cerere în străinătate, precum anestezie - terapie intensivă, medicină de urgenţă ş.a. În loc să acoperim acest deficit, prin politici coerente de stimulare a medicilor, iar aceştia să rămână şi să îşi continue cariera în spitalele noastre, am reuşit să accelerăm declinul. Numai în ultimii doi ani, peste 4.000 de cadre medicale au părăsit ţara, iar circa 50% dintre cei care activează în spitale intenţionează să o părăsească în următoarea perioadă, dacă vor avea posibilitatea. Cum întreg corpul medical cuprinde aproximativ 41.000 de medici, putem afirma cu uşurinţă că situaţia este una gravă. Şcolarizarea unui medicinist costă statul român circa 7.000 de lei pe an, iar pentru un rezident se plătesc aproximativ 15 mii de lei. În cazul în care medicul părăseşte România, această investiţie nu se regăseşte în serviciul medical prestat către populaţie fiind, în cele din urmă, un cadou făcut ţării în care medicul emigrează sau se stabileşte. Dar exodul medicilor nu este numai o chestiune financiară. Cei mai mulţi dintre doctorii care au plecat lucrau în localităţi mai mici, unde practicau medicina secolului trecut, cu materiale medicale mereu insuficiente cantitativ şi calitativ. Totodată, numărul tot mai mic de medici creează probleme tot mai mari pentru cei rămaşi pe baricade. Sunt unităţi de primire urgenţe care au un singur medic, sunt spitale care au doar doi ginecologi, care îşi împart 30 de gărzi pe lună. Cât de predispuşi la eroare pot fi ei, în aceste condiţii? Şi cât dintr-o eventuală, dacă nu chiar iminentă, greşeală le poate fi imputat? Populaţia României este una cu o sănătate precară, rata mortalităţi a crescut îngrijorător în ultimii ani, iar bolile care ne afectează populaţia sunt tot mai agresive. Dacă adăugăm la această situaţie lipsa personalului medical, România riscă un colaps sanitar. În aceste condiţii, vă propun să găsim soluţii de restricţionare a migraţiei specialiştilor şi cadrelor medicale medii, precum şi schimbarea statului medicului în România. |



