Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Lipsa de viziune a acestui Guvern ne îngreunează accesarea fondurilor europene în sectorul energetic"

În contextul în care energia este folosită ca un instrument foarte puternic în negocierea raporturilor de forţă în cadrul relaţiilor internaţionale şi al securităţii energetice, România poate deveni o ţară cu rol de producător şi furnizor de energie în regiune, deoarece însăşi poziţia ţării noastre reprezintă o oportunitate în acest sens.

Pentru a ajunge la stabilitate economică, nu trebuie să rămânem doar o ţară de tranzit a produselor energetice pentru regiunea Mării Negre. Beneficiind de un mix energetic extraordinar, format din gaz, hidrocarburi, cărbune, energie regenerabilă etc., dar şi de vecinătatea cu Marea Neagră, trebuie să negociem mai bine cu partenerii noştri economico-politici, astfel încât să se realizeze o diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, ridicând astfel gradul de securitate energetică în regiune.

La nivelul Uniunii Europene există un plan de finanţare a unor investiţii creat să consolideze reţelele de transport şi energie, prin îmbunătăţirea permanentă a infrastructurilor cheie, contribuind atât la stimularea competitivităţii, cât şi la creşterea numărului de locuri de muncă la nivel european.

În conformitate cu Strategia Europa 2020, obiectivele acestui plan vizează, pe de-o parte, eliminarea punctelor lipsă din aceste reţele, promovând astfel modalităţi inovative de transport, pe de altă parte, integrarea mai puternică a pieţei interne de energie, reducând astfel dependenţa energetică şi stabilizând securitatea în aprovizionare.

Investiţiile realizate prin "Mecanismul de conectare a Europei" trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru atragerea unor fonduri suplimentare din sectorul privat şi public, conferind astfel credibilitate proiectelor de infrastructură. Pentru prima dată, Comisia Europeană propune un instrument de finanţare unic pentru cele două sectoare, respectând astfel angajamentul de a simplifica regulile şi de a crea sinergii.

Astfel, pentru modernizarea infrastructurii de transport în Europa, se vor investi 31,7 miliarde de euro, în vreme ce pentru sectorul energetic investiţia va fi de 9,1 miliarde de euro, scopul fiind acela de a îmbunătăţi conexiunile dintre diferite părţi ale UE.

În acest fel, prin intermediul celor două paliere, sunt atrase investiţii considerabile care au capacitatea să contribuie la eliminarea deficienţelor financiare şi a blocajelor la nivel european, facilitând astfel dezvoltarea permanentă a pieţei interne de energie.

Reţeaua de gaze a României este conectată cu cea a Ungariei şi a Republicii Moldova, dar niciuna nu îi asigură un grad ridicat de independenţă faţă de importurile ruseşti, întrucât din Ungaria se importă gaze ce provin tot de la Gazprom, iar în Republica Moldova, din motive tehnice, se exportă doar cantităţi foarte mici. În acest context, eu întreb, are Guvernul României o strategie în acest sens?

Având în vedere cele expuse mai sus, fac un apel clar pentru Guvernul României să pregătească fundamentat şi prin consultarea tuturor actorilor implicaţi programarea fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 în sectorul energetic.

Pentru accesarea fondurilor europene Comisia Europeană aşteaptă de la statele membre documente de poziţie, prin care să vadă care este viziunea pe care statul membru o are pentru sectorul propus la finanţare.

România poate fructifica oportunităţile contextului actual de transformare tehnologică, economică şi geopolitică în domeniul energiei doar cu o bază instituţională adecvată, cu resurse umane specializate. Potenţialul de resurse minerale al României poate fi mult mai bine valorificat dacă actorii implicaţi sunt receptivi la noile tehnologii din domeniul energetic, care se succed în prezent cu o rată fără precedent.

Lipsa unei strategii naţionale în sectorul energetic şi lipsa unei comunicări eficiente a Guvernului, privind oportunităţile de finanţare ale sectorului, ne determină să fim nepregătiţi pentru accesarea fondurilor europene în acest domeniu al energiei.

Nu ne mai putem permite să pierdem oportunităţi, să ratăm un rol decisiv pe care îl putem juca, ca ţară, în construcţia Uniunii Europene Energetice. Avem obligaţia, ca stat cu un potenţial fantastic din punct de vedere energetic, de a ne forma capacitatea de a accesa şi utiliza în grad ridicat fondurile şi instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.