Dezbateri parlamentare

Domnul Nicolae Păun:

Declaraţia mea politică se doreşte a fi un semnal de alarmă la adresa autorităţilor române - Poliţie, Jandarmerie, precum şi alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor implicate în prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a crimei organizate, pentru a decela şi curma orice evoluţii ale fenomenului infracţional care ar conduce la violenţe interetnice şi în transformarea minorităţii romilor - pe care o reprezint în Parlamentul României - în "ţapul ispăşitor" al traversării crizei economice.

Organizaţiile romilor din toată Europa avertizează că xenofobia a luat amploare pe timp de criză, chiar în state cu veche tradiţie democratică - precum Franţa şi Italia - din cauza problemelor sociale şi economice, iar romii au devenit, iarăşi, ţinte predilecte - aşa cum au fost pe tot parcursul istoriei, de când au venit în Europa! Potrivit grupului European Roma Rights Centre, atacurile armate sau cu bombe incendiare - ale căror victime au fost romii în Ungaria, Slovacia şi Cehia - s-au soldat cu zeci de morţi în ultimii trei ani.

Sunt de notorietate incidentele interetnice din Bulgaria vecină, de săptămânile trecute, determinate de întârzierea aplicării legii în domeniul infracţionalităţii, criminalităţii şi evaziunii fiscale împotriva mafiei locale din oraşul Katuniţa. Faptul că liderul grupării de crimă organizată din localitatea respectivă este rom este o întâmplare, întrucât - după cum au subliniat şi numeroase personalităţi de pe scena politică europeană - în ultimii ani - infracţionalitatea nu are rasă sau etnie!

Aceste evenimente au evidenţiat realitatea crudă din Bulgaria, aducându-i pe politicienii europeni - care vorbesc multe şi fac puţine - cu picioarele pe pământ. S-a evidenţiat încă o dată lipsa unei soluţii europene pentru romi, în genul unui "Plan Marshall", în scopul asigurării unor condiţii minime de trai decent, pentru singurul popor fără ţară din Europa secolului XXI!!!

Ceea ce a condus la cele 4 zile de ciocniri de stradă între tinerii bulgari extremişti - afectaţi cel mai grav de şomaj şi sărăcie şi, prin urmare, înclinaţi către rasism şi xenofobie - a fost "lipsa justiţiei şi inactivitatea instituţiilor". Adevărata cauză a incidentelor etnice a fost, după cum spunea şi Ivailo Kalfin, europarlamentar bulgar, faptul că "poliţia şi cei care ar trebui să aplice legea nu fac nimic, oamenii sunt complet fără apărare şi încearcă să-şi rezolve problemele prin legea mafiotă".

Foarte îngrijorător este faptul că acesta nu este un caz izolat, ci tinde să devină o tendinţă la nivel european! În ultimii ani, poliţia slovacă a reuşit cu greu să calmeze tensiunile naţionaliste care au escaladat în estul ţării. Circa 200 de membri ai partidului de extremă dreaptă Frăţia Slovacă au mărşăluit, în 2009, protestând faţă de ceea ce ei numeau "teroarea ţigănească". Romii s-au confruntat cu probleme şi în Ungaria, când, în localitatea Kisleta, au fost împuşcate o mamă şi fiica sa - victimele unor atacuri cu conotaţie etnică. Au existat atunci şase crime cu un mod de operare identic, vizaţi fiind romii de la marginea satelor mici din estul Ungariei. Atacatorii aprindeau casele, iar apoi îi împuşcau pe romii care ieşeau afară. Cehia a fost, de asemenea, scena unor conflicte interetnice repetate între populaţia locală şi romi.

Fac apel pe această cale la toate autorităţile statului - cu atribuţii în păstrarea ordinii publice - să tragă, în timp util, toate învăţămintele din ceea ce constituie "lecţia bulgară". Acolo, poliţia şi jandarmeria au intrat în stare de urgenţă atunci când era deja prea târziu, în loc să prevină evenimentele violente printr-o luptă eficientă împotriva crimei organizate.

Dacă în ceea ce priveşte aplicarea principiilor multiculturalităţii şi a toleranţei religioase, România constituie în multe privinţe un model pentru această zonă a Balcanilor, în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi, în special a romilor - categoria de populaţie care a fost şi continuă să rămână cea mai numeroasă dintre minorităţile de pe teritoriul României, după cum vor demonstra, cred, şi rezultatele apropiatului recensământ - mai sunt încă multe de făcut sau mai bine zis... aproape totul!

Or, cu excepţia aplicării unor discriminări pozitive pentru romi, în domeniul educaţiei, după 1990 şi a încercării palide de a rezolva problemele romilor la nivel instituţional prin Agenţia Naţională a Romilor, majoritatea bunelor intenţii ale tuturor guvernelor post-decembriste au rămas - când a fost vorba alocării de fonduri - la stadiul de bune intenţii cu care, potrivit celebrului moralist englez, Samuel Butler, "este pavat şi iadul!"...

Închei cu speranţa că progresele înregistrate de Europa în domeniul respectării drepturilor omului în ultimele decenii şi ale protecţiei minorităţilor, atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în celelalte state europene, nu vor fi abandonate de autorităţile acestor state în favoarea unor atitudini populiste şi xenofobe, care să redeştepte demonii adormiţi ai istoriei - ce au condus la pogromuri împotriva evreilor şi ţiganilor, ca un preambul nefericit al izbucnirii şi extinderii celui de-al Doilea Război Mondial.