Dezbateri parlamentare

Domnul Angel Tîlvăr:

"Medicii din serviciile de planificare familială trag un semnal de alarmă!"

Sănătatea reproducerii, la nivel internaţional, este recunoscută drept una dintre componentele fundamentale necesare dezvoltării umane. De ea depinde sănătatea generală a populaţiei, prosperitatea şi dezvoltarea fiecărei societăţi. Comportamentul reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Implementarea efectivă a planificării familiale aduce cu sine un număr extrem de mare de beneficii: reduce numărul de sarcini nedorite şi de avorturi; previne mortalitatea şi morbiditatea indusă de sarcină, micşorează incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, inclusiv a infecţiei cu HIV/SIDA; protejează sănătatea adolescenţilor şi este una dintre cele mai reale şi eficace posibilităţi de a ameliora sănătatea şi bunăstarea femeilor, a bărbaţilor, a tinerilor şi implicit, a comunităţii. De asemenea, prin educarea populaţiei în centrele de planificare familială, se previne fenomenul de abandon în spitale, în maternităţi şi ulterior, în instituţii de îngrijire a copilului.

Conform datelor statistice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, numărul avorturilor efectuate zilnic în întreaga lume se ridica la circa 125.000, ceea ce este corespondentul a 40-50 de milioane de avorturi pe an. România se confruntă cu un declin demografic drastic - se estimează că până în 2050 populaţia României ar putea scădea până la 14-16 milioane de persoane, potrivit ONU şi datelor publicate pe site-ul Băncii Europene. România ocupă locul al doilea în lume în statistica numărului de avorturi raportat la populaţia actuală, iar Rusia este pe locul întâi - 22.832.650 de avorturi legale, chirurgicale, doar în spitalele de stat, în perioada 1958-iunie 2016, faţă de o populaţie de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016. Au fost 925.888 avorturi în perioada de liberalizare 1990-iunie 2016, 27 de ani. Media în primele 6 luni din 2016 a fost de 185, 4 avorturi chirurgicale efectuate pe zi în spitalele de stat.

Programul naţional de sănătate a reproducerii şi planificare familială a început în România în anul 1993, prin înfiinţarea cabinetelor de planificare familială în toate judeţele ţării, acoperind aproape în totalitate mediul urban.

De-a lungul timpului, personalul medical din aceste cabinete a participat la diferite cursuri de instruire şi perfecţionare organizate de Ministerul Sănătăţii, de Centrul de Perfecţionare şi Educaţie continuă a medicilor şi farmaciştilor, în parteneriat cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, UNFPA, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, şi diferiţi finanţatori - Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională, USAID, şi de Institutul de Cercetare şi Formare John Snow, JSI.

În urma acestor cursuri, medicii din aceste cabinete au devenit în marea lor majoritate formatori în sănătate sexuală şi reproductivă. Ei au fost ulterior implicaţi în formarea medicilor de familie şi a asistentelor din mediul rural, pentru a putea implementa programul gratuit de distribuţie de contraceptive în mediul rural.

Cabinetele de planificare familială au un rol important, medicii fiind cei care pot să conştientizeze populaţia, să facă educaţie medicală, numai că nu găsesc susţinerea necesară. În ultimul timp, am primit semnale îngrijorătoare din partea mai multor asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale implicate în procesul consilierii şi planificării familiale.

Acestea susţin că, din păcate, în ultimii ani, Programul naţional de planificare familială a fost subfinanţat, fapt care a produs grave efecte în lanţ: creşterea alarmantă a numărului de sarcini nedorite, mai ales în rândul adolescentelor, creşterea numărului de avorturi, a numărului de copii instituţionalizaţi sau abandonaţi, creşterea numărului de cazuri de infecţii cu transmitere sexuală.

La 24 martie 2015, IPPFEN, International Planned Parenthood Federation - European Network, dă publicităţii barometrul accesului femeilor la opţiuni de contracepţie modernă, care urmăreşte să ofere o privire comparativă generală asupra situaţiei şi politicilor referitoare la accesul femeilor tinere la contracepţie modernă în 16 ţări membre ale UE.

România se numără printre ţările cu cea mai mică rată de acoperire dintre ţările cuprinse în raportul barometrului, 15,6%, în ceea ce priveşte accesul femeilor la opţiuni de contracepţie modernă.

Mai mult de 11% din naşterile din România se înregistrează la fete cu vârsta sub 20 de ani. România are nevoie urgentă de politici privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă, DSSR, prin care să abordeze sarcinile neintenţionate şi îmbunătăţirea accesului la opţiuni contraceptive moderne. Este stringentă obligaţia Guvernului să asigure finalizarea unei strategii privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă, DSSR, domeniu prioritar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care, în anul 2001, a lansat Strategia Europeană în Sănătatea Sexuală şi a Reproducerii şi a chemat toate statele membre ale Consiliului Europei să elaboreze documente strategice similare, reieşind din specificul naţional. Această prioritate este de altfel menţionată atât în recomandările ONU, cât şi în prevederile forurilor şi conferinţelor internaţionale din ultimii ani.

După intrarea ţării noastre în UE, România nu a mai avut acces la fonduri de dezvoltare internaţională, acest lucru influenţând negativ organizarea instruirii profesorilor şi a personalului medical. Este necesară alocarea de fonduri europene şi naţionale pentru instruirea acestor profesionişti, ei reprezentând persoanele-cheie în îmbunătăţirea accesului la opţiuni contraceptive şi reducerea sarcinilor nedorite în România.

În prezent, în România nu există o strategie naţională privind drepturile şi sănătatea sexuală şi reproductivă. Ultima Strategie Naţională privind Sănătatea Sexualităţii şi Reproducerii a acoperit perioada 2002-2006 şi nu a fost ulterior reînnoită. În 2013, Ministerul Sănătăţii a inclus unele prevederi ale proiectului Strategiei SRHR şi un buget specific pentru sănătatea sexuală şi reproductivă în elaborarea Strategiei Naţionale de Sănătate Publică 2014-2020. Accesul la planificare familială este facilitat în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului, prin asigurarea accesului la contracepţie masculină şi contraceptive orale.

Aşadar, situaţia prezentată este îngrijorătoare şi cred că este de datoria noastră să cerem lămuriri ministrului Sănătăţii, cu privire la elaborarea şi implementarea unei Strategii Naţionale de Sănătate Reproductivă, dar şi găsirea unor soluţii concrete pentru rezolvarea acestor probleme.

În urma discuţiilor avute pe această temă cu asociaţii de planificare familială, care resimt acut lipsa ajutorului şi care cunosc în mod direct circumstanţele alarmante, s-au evidenţiat propuneri concrete pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, pe care vi le prezint mai jos:

• Refacerea reţelei de cabinete de planificare familială, prin asigurarea personalului specializat în fiecare oraş din ţară;
• Actualizarea sistemului informatic, clinic şi logistic, legat de programul de planificare familială;
• Reluarea derulării Programului de distribuţie gratuită de contraceptive, prin organizarea unei licitaţii la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru achiziţionarea de contraceptive şi prezervative;
• Includerea cabinetelor de planificare familială în Programul de screening de cancer de col uterin şi cancer de sân, cu posibilitatea de a emite bilete de trimitere către alte specialităţi;
• Dotarea cabinetelor cu teste rapide pentru infecţiile cu transmitere sexuală, ITS, sarcină, ovulaţie, HIV etc.;
• Educaţia în şcoli, după curricule adecvate vârstei, să fie efectuată de personal calificat şi cu abilităţi de transmitere a informaţiei în mod corect şi complet;
• Asigurarea distribuţiei de contraceptive, precum şi a training-ului medicilor şi a asistentelor din mediul rural.