Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2019
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.24/2019
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2019 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2019
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.69 | Mirela Furtună - intervenţie intitulată "1 martie, sărbătoarea Mărţişorului"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"1 martie, sărbătoarea Mărţişorului" Peste două zile vom celebra unul dintre cele mai frumoase obiceiuri precreştine, sărbătorit atât de români, cât şi de bulgari sau macedoneni, mă refer la tradiţia Mărţişorului. Aş îndrăzni să spun că, de la finalul anului 2017, Mărţişorul a devenit o sărbătoare internaţională. În 6 decembrie 2017, la Jeju, în Coreea de Sud, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, s-a decis înscrierea sărbătorii Mărţişorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial. Dosarul pentru înscrierea acestei sărbători în Patrimoniul Imaterial UNESCO a fost depus de România, alături de trei ţări pe teritoriul cărora există această tradiţie, respectiv, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord şi Bulgaria. Sărbătoarea Mărţişorului are origini incerte, dar prezenţa în toate cele patru ţări se consideră a fi datorată substratului comun daco-tracic. Pe teritoriul României au fost identificate amulete asemănătoare cu mărţişorul de acum, aproximativ 8.000 de ani, sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu. Semnificaţia mărţişorului este uşor diferită. Dacă la români mărţişorul simbolizează reînnoirea timpului şi renaşterea naturii, la bulgari mărţişorul, sau marteniţa, aşa cum o denumesc ei, reprezintă un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de sănătate şi un semn de apreciere. De asemenea, tradiţiile care însoţesc această sărbătoare diferă de la ţară la ţară, dar şi de la regiune la regiune. De regulă, femeile şi fetele primesc mărţişoare pe care le poartă pe parcursul lunii martie, dar în Republica Moldova pe 1 martie fetele oferă mărţişoare băieţilor, pentru ca pe 8 martie băieţii să ofere mărţişoare fetelor. În Bulgaria, mărţişoare primesc atât băieţii, cât şi fetele şi sunt purtate în conformitate cu statutul social. Indiferent de micile diferenţe cu privire la modalitatea de celebrare, câteva lucruri rămân comune, respectiv şnurul cu alb şi roşu, faptul că se sărbătoreşte pe 1 martie şi că este o sărbătoare ce vesteşte venirea primăverii. Fiind o sărbătoare tradiţional românească şi, mai nou, internaţională, adresez o invitaţie tuturor românilor să se bucure de această tradiţie şi să primească primăvara cu optimism şi bucurie! |


