Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 octombrie 1997
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 octombrie 1997 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 octombrie 1997
| 1. | Intervenţii ale domnilor deputaţi: | ![]() |
|||
![]() |
1.7 | Sandor Tamas - prezentarea unei scrisori apărute în Revista "22"; | ![]() |
||
|
În continuare, are cuvântul domnul deputat Sándor Támas şi să vedem cine o să urmeze. Domnul deputat Vetişanu nu este, domnii deputaţii Bivolaru, Nicolicea, Bejinaru nu sunt, domnul deputat Stanciu nu este... Domnul deputat Vasile Miclăuş? Este, deci urmează dânsul. |
|
Domnule preşedinte, Onorată Cameră, Este regretabil faptul că din partea unor patriotarzi demagogi şi a câtorva mici grupări şovine, cărora le este teamă că, odată cu "problema maghiară" rezolvată, îşi pierd însăşi raţiunea de a mai fi, s-a revigorat naţionalismul. Pentru a demonstra falsitatea afirmaţiilor făcute de extremiştii ajunşi în opoziţie, dau citire unor fragmete dintr-o scrisoare apărută în Revista "22", semnată de Nina Ţânţar, profesoară de naţionalitate română, originară din judeţul Constanţa, care trăieşte de mai bine de un deceniu la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, în "inima ţării": (Din sală: "O cunoaştem, are bursă Soros!") "Urmăresc cam tot ce se spune şi se scrie pe marginea Legii învăţământului, cel puţin din două motive: 1. Locuiesc în unul din judeţele în care, după opinia domnului Pruteanu, există pericolul ca limba română să dispară. 2. Sunt profesoară de filosofie şi, pentru completarea normei didactice, am predat câţiva ani istoria şi geografia României în clase cu elevi maghiari. Dacă opiniile lui C.V. Tudor, M. Tucă, I. Cristoiu sunt de o evidentă rea-credinţă, luările de poziţie ale unor intelectuali de anvergura domnului G. Pruteanu sunt derutante. (...) Fac parte dintre românii care nu au complexe faţă de maghiari, mă simt în largul meu în preajma lor şi aş vrea ca ei să se poată bucura de limba lor maternă, aşa cum mă bucur eu de limba română. (...) Nu este la îndemâna oricui însuşirea unei limbi străine: unii au simţul limbilor, alţii nu. Cât la sută dintre români se pot exprima într-o altă limbă? (Din sală: "Limba română este limbă străină?!") În ce mă priveşte, nu am simţul limbilor, mă simt în siguranţă numai în structurile limbii române. Deşi locuiesc de peste 10 ani printre maghiari, nu am reuşit să învăţ limba maghiară şi îmi pare rău. Nu pot să am decât un deosebit respect pentru colegii, vecinii, elevii, toţi maghiarii cu care intru în relaţie şi care fac efortul de a-mi vorbi în limba română perfect şi cu plăcere; alţii vorbesc mai greu, dar comunicarea şi convieţuirea sunt posibilie graţie eforturilor lor. Pentru noi e foarte comod să declarăm supremaţia limbii române în toate domeniile. Ba, mai mult, am vrea ca maghiarii să declare că pentru ei este o fericire să înveţe limba română. Ei bine, fericirea lor este limba maghiară, iar învăţarea limbii române este un efort în plus, pe care statul român ar trebui să-l răsplătească punând la dispoziţia acestor cetăţeni români instituţii care să-i servească şi care să le asigure egalitate în faţa legilor. (Din sală: "Trebuie să fie o mândrie învăţarea limbii române!") Numai aşa, maghiarii vor trăi sentimentul că aparţin acestei ţări şi îi vor fi loiali." Stimaţi colegi, Iată ce simt românii cu gândire europeană, chiar în judeţul Covasna! Ar fi de dorit ca această mentalitate să fie împărtăşită de toţi românii, nu numai din Covasna şi Harghita, ci din toată ţara, inclusiv de cei care stau azi în băncile Opoziţiei. (Din sală: "Mentalitatea europeană" cu bursă Soros!") Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. |



