Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Garda Dezideriu.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnul Becsek-Garda Dezső-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sâmbătă, în ziua de 15 martie, vom sărbători Ziua Revoluţiei Maghiare, sărbătoarea naţională a maghiarilor de pretutindeni.

Evenimentele din Transilvania, în luna martie, prefaţau o revoluţie paşnică, atât prin manifestaţiile şi programele formulate la Cluj şi Târgu-Mureş, cât şi prin obiectivele revoluţiei, care vizau desfiinţarea radicală a relaţiilor feudale, democratizarea societăţii prin acordarea libertăţilor civice, atât pentru populaţia românească, cât şi pentru comunitatea maghiară, însă, datorită politicii duplicitare a Curţii de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două comunităţi.

Istoricul clujean Liviu Maior, în cartea sa "1848 - 1849 Români şi Unguri" afirma următoarele: "Revoluţia de la 1848 - 1849, după cum am constatat, a pus o serie de probleme fundamentale pentru evoluţia societăţii transilvănene, cu toate că a avut o existenţă efemeră.

O bogată experienţă se datorează revoluţiei, deschizând calea spre modernitate şi în acest domeniu. Cauza a reprezentat-o, fără îndoială, implicarea fără precedent a mulţimilor în actul revoluţionar".

Despre relaţiile româno-maghiare, în lucrarea amintită, fostul senator al României scria următoarele: "În planul relaţiilor interetnice, Revoluţia de la 1848 a deschis o rană greu vindecabilă, un clivaj al societăţii ardelene caracterizat de lipsa comunicării dintre unguri şi români, a cunoaşterii reciproce.

Din păcate, nici după 160 de ani, nu există comunicare între cele două comunităţi în privinţa drepturilor minorităţii maghiare, nici în privinţa autonomiei culturale şi teritoriale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.