Luminiţa Iordache
Luminiţa Iordache

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 mai 2010

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 mai 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.7 Luminiţa Iordache - declaraţie politică cu tema "Unde-i ţăranul de altădată?";

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Duşa:

Au depus declaraţii în scris de la Grupul parlamentar al PDL următorii deputaţi: Marius Rogin, Silviu Prigoană, Claudia Boghicevici, Cornel Ghiţă, Ioan Nelu Botiş - două, ştefan Pirpiliu, Daniel Geantă, Dănuţ Liga, Cosmin Popescu, Constantin Severus Militaru, Constantin Chirilă, Petru Călian, Gheorghe Ciobanu, Daniel Buda, Marius Cristian Dugulescu, Andrei Valentin Sava, Ioan Oltean, Alin Popoviciu, Cornel ştirbeţ, Alin Trăşculescu, Strugaru-Stelică.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ioan Sorin Roman – două, Ion Dumitru, Filip Georgescu, Valeriu Zgonea, Mircea Drăghici, Ion Călin, Florin Costin Pâslaru, Marian Ghiveciu, Vasile Popeangă, Neculai Răţoi, Eugen Bejenariu, Cristian Rizea, Manuela Mitrea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, George Dumitrică, Andrei Dominic Gerea, Radu Stroe, Titi Holban, Bogdan Radu ţimpău, Lucia Ana Varga, Nini Spunaru, Leocadia Gavrilescu, Ioan ţintean, Cornel Pieptea, Cristian Buican, Horea Dorin Uioreanu, Viorel Palaşcă, Virgil Pop, Dan Motreanu, Cristian Adomniţei, Relu Fenechiu.

Din partea deputaţilor independenţi, Vasile Soporan.

Din partea Grupului independenţilor, doamna deputat Luminiţa Iordache.

Video in format Flash/IOS

Doamna Luminiţa Iordache:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Unde-i ţăranul de altădată?"

E trist, dar adevărat. Satul românesc nu mai arată aşa cum îl ştiam din copilăria noastră. Chiar dacă nu regretăm cooperativele de producţie, regretăm lipsa gospodăriilor ţărăneşti, care multora ne încântau vacanţele.

Acum, satul românesc e din ce în ce mai trist. Ţăranii, care nu mai sunt ţărani, ci un fel de orăşeni rurali, îşi acceptă cu resemnare soarta. Şi parcă sunt pierduţi în această lume săracă şi fără nicio speranţă de bine. Nici ei nu îşi mai amintesc de viaţa frumoasă din vremea copilăriei lor.

E păcat că privim neputincioşi la cum se degradează viaţa românului de la ţară.

E păcat că nu facem nimic şi nici nu ne gândim să facem ceva pentru aceşti oameni, care ar trebui să asigure hrana noastră, a tuturor românilor.

E păcat ca noi să dăm valută pe legume, fructe, carne, făină. E păcat să mâncăm prost şi scump alimente cu e-uri şi când pământul nostru gras, negru şi bun plânge după o sapă de hârleţ.

Ne întrebăm care sunt cauzele pentru care ţăranul nostru nu mai este cel de altădată? Tocmai el, ţăranul care îşi dădea viaţa pentru o palmă de pământ?

Nu ne este milă că pământul stă în paragină şi ţăranul alături de orăşean face foame?

Gospodăriile ţărăneşti erau mândria noastră şi de acolo se hrăneau şi copii care erau ajunşi domni la oraş. Acum nu-şi mai pot asigura nici hrana lor zilnică, dar să-şi mai ajute şi rudele cu buletin de asfalt.

E greu de crezut, dar aşa e. Şi cauzele sunt multe, dar cele mai importante dintre ele ne dau dureri de cap şi parcă nici nu mai este speranţa să îndreptăm ceva.

Ţăranii şi-au luat pământurile înapoi fără să-i ajute cineva, fără măcar cineva să se gândească că nu vor avea cu ce-l lucra - de unde bani de tractor şi de alte utilaje?

Ţăranii au uitat, în dorinţa lor de a-şi lua pământul înapoi, că agricultura secolului XX nu se mai face fără îngrăşăminte şi seminţe selecţionate. Dar s-a gândit vreun politician la asta?

Ţăranii au crezut că statul va sta în spatele lor şi le va subvenţiona munca în aşa fel încât să ne apropiem cât mai mult de Europa.

Ţăranii au crezut că APIA e făcută să-i ajute pe ei şi nu pe cei şmecheri.

Ţăranii au sperat că primarii lor, alături de consilieri, vor fi alături de ei şi îi vor sfătui să nu-si vândă pământul pe nimica toată şi dacă îl dau în arendă să aibă grijă cum fac contractele.

Ţăranii au sperat şi mai speră ca politicienii să îi susţină în simpla lor politică agrară, care ne aduce la toţi pâinea pe masă.

Ţăranii mai speră încă să aibă centre de colectare susţinute de stat, unde să-şi vândă produsele pe care încă le mai produc, ca să nu mai fie furaţi de samsari.

Ţăranii mai speră încă într-o viaţă mai bună la ţară. Da' de unde!

Din toate astea nu se întâmplă nimic şi stau bieţii ţărani şi aşteaptă poate mai vine o campanie electorală când li se mai cumpără votul cu un kilogram de făină şi unul de zahăr, mai stau şi speră că va candida un bogătan care le va cumpăra votul cu bani. Mai speră că vor mai primi ceva bani de pe undeva.

Şi mai stau şi aşteaptă să vină casierul primăriei cu ajutorul social. Cum, Doamne, de se întâmplă ca ţăranul român să trebuiască să fie asistat social? Ţăranul român de când e învăţat să se trezească după răsăritul soarelui şi merge direct la crâşmă? Că s-au înmulţit crâşmele ca ciupercile după ploaie. Dai cu puşca şi nu găseşti cabinete medicale, farmacii nici nu mai vorbim, şcolile sunt vai de capul lor, Smurd-ul a murit mai repede decât am clipi, bani de piatră pentru uliţe ioc, asfaltul e un vis sau ceva dintr-un film, lumina pe uliţe - ferească Dumnezeu - să mai meargă la oraş nici nu se mai gândesc. Ce să facă în oraş? Să se plimbe şi să se uite la bananele pe care nu au bani să le cumpere, pentru că fructele lor nu se mai fac de mult?

Săracul ţăran sărac! Cu ce e vinovat că, după 20 de ani de tranziţie, el e tot în tranziţie cu crâşma la colţul uliţei? El e tot mai sărac şi mai necăjit. Copiii lor sunt mai prost hrăniţi, mai prost îmbrăcaţi şi tot ai rar merg la şcoală. Cei bătrâni au pensie de mizerie. Nu le ajunge nici de pâine. Au aflat şi ei săracii că şi această amărâtă de pensie se va micşora? Cei mai tineri care au mulţi copii tocmai ca să aibă mai multa alocaţie, au aflat că şi alocaţiile se vor micşora.

Dar mai ştiu ei, săracii ţărani, că e posibil să plătească mai multe taxe si impozite?

Ştiu ei, săracii, că au minte, dar nu mai au putere să lupte cu sărăcia!

Şi ei sunt tot mai săraci, iar noi tot mai nepăsători. Nepăsători, dar cu dorul după bogăţia satului românesc.

Cu dorul de a vedea gospodării cu multe găini, cu vaci grase, cu porci, cu straturi de legume, cu pomi plini de fructe sănătoase.

Cu dorul de a vedea fericire pe faţa acestor ţărani că le cresc copiii sănătoşi şi învăţaţi că pot şi mai au unde şi pentru ce munci.

Cu dorul de a mânca ieftin şi sănătos mâncarea noastră cea de secole.

Cu dorul de a uita lupta dintre noi şi de a ne apuca de treabă serios, să arătăm că ne pasă de săracul ţăran sărac.

Cu dorul că ne iubim ţăranii, să punem umărul ca să dispară expresia de "Săracul ţăran sărac".

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Duşa:

Au mai depus declaraţii în scris domnul deputat Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi domnul deputat Stragea Sorin, din partea Grupului parlamentar al PSD.