Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A mai depus în scris domnul Vasile Soporan, de la Grupul deputaţilor fără apartenenţă la vreun grup parlamentar.

Domnul Stragea, trei minute. Se pregăteşte domnul Popeangă, trei minute, şi încheie în glorie domnul Andrei Dolineaschi, din îndepărtatul Dorohoi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Abureala băsesciană: modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială".

În stilul caracteristic lui, preşedintele Băsescu, cum altfel decât ajutat de umilul său lacheu din fruntea Guvernului, a aruncat din nou pe piaţă două clasice fumigene de prostit proşti. Prima, cea legată de reorganizarea administrativ-teritorială a României, o temă nouă, ambalată electoral pentru marea masă a populaţiei, pentru ca să uite lumea de foame, de lipsă de bani şi de umilirea la care suntem supuşi cu toţii în fiecare zi, iar cea de-a doua este evident proiectul de modificare a Constituţiei, nu că nu ar fi necesară modificarea, dar nu cu prevederile aberante propuse de Băsescu şi Boc.

Menţionând faptul că reorganizarea administrativ-teritorială ar presupune costuri inimaginabile pentru stat, dar mai ales pentru populaţie, trebuind să fie, printre altele, schimbate actele de identitate, actele de proprietate, ştampilele şi anteturile instituţiilor publice, reorganizarea acestor instituţii, putem demonstra că această temă lesne este una în care nici Boc şi nici Băsescu nu cred. În Constituţia actuală a României, în Titlul I, art.3 alin.(3), este menţionată expres prevederea că "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii."

Drept consecinţă, pentru a fi posibilă organizarea pe care, cică, şi-ar dori-o cei de la PDL, ar trebui ca acest articol din Constituţie să fie modificat. Aşa putem face legătura cu proiectul de modificare a Constituţiei propus de Guvern. Concluzia este simplă: nu există legătură! Deci proiectul lor nu prevede modificarea articolului din Constituţie care consfinţeşte organizarea teritorială a României, fapt ce dovedeşte, dacă mai trebuia, că ceea ce fac Băsescu şi Boc nu este decât demagogie ieftină şi prosteală pe faţă.

Dar oare ce vor Guvernul şi Preşedintele să modifice în Constituţie?

Să analizăm deci propunerea de modificare a 53 de articole din totalul de 156.

O bună parte, 24, sunt de ordin strict tehnic. Vorbim de ajustarea unor prevederi la situaţia unui Parlament unicameral: se înlocuieşte Senatul şi Camera Deputaţilor cu Parlamentul. Rămân 29 de modificări de substanţă.

Şapte prevederi vizează creşterea atribuţiilor preşedintelui, art.85 - devine necesară consultarea prealabilă a acestuia la remaniere; s-a adăugat securitatea naţională ca problemă la a cărei discutare în Guvern poate participa. Avizul Curţii Constituţionale devine obligatoriu pentru suspendarea preşedintelui. Parlamentul trebuie să se pronunţe asupra noului guvern în termen de 10 zile.

Trei dintre membrii CSM sunt numiţi de preşedinte, sub titulatura atractivă de reprezentanţi ai societăţii civile, şi una vizează diminuarea acestora. Lasă la latitudinea preşedintelui suspendarea miniştrilor pentru care s-a cerut urmărirea penală.

Parlamentului îi este întărită poziţia printr-o singură modificare, care limitează posibilitatea Guvernului de a-şi asuma răspunderea, dar şase modificări i-o slăbesc: reducerea la o singură Cameră, restrângerea imunităţii, Guvernul transmite instituţiilor Uniunii Europene, după simpla informare prealabilă a Parlamentului asupra conţinutului, proiectul Legii bugetului şi al asigurărilor sociale, deci fără a avea nevoie de aprobarea acestora.

Două modificări fac mai puternică poziţia Guvernului: instanţele de judecată nu mai pot interveni asupra actelor administrative care privesc politicile fiscale.

Nu putem identifica nicio modificare care să mărească atribuţiile instanţelor, în schimb există patru care le diminuează; se extinde răspunderea magistraţilor la toate erorile judiciare, judecătorii nu se mai supun numai legii, ci şi Constituţiei şi deciziilor Curţii Constituţionale, reducerea de la 9 la 5 a numărului judecătorilor din CSM. Propunerile de modificare măresc rolul Parchetului.

Rezumând, putem constata că sensul principal al proiectului de revizuire este întărirea rolului preşedintelui şi diminuarea celui al Parlamentului. Diminuarea rolului instanţelor de judecată în favoarea Parchetului şi a Curţii Constituţionale, instituţii în care preşedintele joacă un rol hotărâtor în ceea ce priveşte numirea şefilor, respectiv a membrilor, conduce către aceeaşi concluzie. Cel mai important lucru este asimetria evidentă între cele două puteri. Preşedintele poate dizolva relativ uşor Parlamentul dacă desemnează de trei ori un candidat neconvenabil majorităţii, pe când Parlamentul nu mai poate suspenda preşedintele fără avizul Curţii Constituţionale. Preşedintele are imunitate deplină, parlamentarii, doar în privinţa declaraţiilor politice.

Cu alte cuvinte, dacă până acum aveam un regim semiprezidenţial sau semiparlamentar, în care cele două puteri erau în oarecare echilibru, preşedintele Băsescu şi Emil Boc ne propun trecerea la o republică prezidenţială.

O nouă şarlatanie caracteristică acestui regim care "luptă cu corupţia", condamnă comunismul, face bine economiei, reformează ţara şi instituţiile ei, iar proştii de noi nu înţelegem că ei ne vor binele!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa încă o dată şi pentru domnul deputat Ciocan, a venit din îndepărtatul Satu Mare.