Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Codreanu:

"Ziua familiei române - prilej de reflecţie. Să deblocăm iniţiativa populară şi referendumul constituţional privind definirea familiei ca element natural şi fundamental al societăţii, formată dintr-un bărbat şi o femeie!"

Ieri, 15 mai, am marcat Ziua familiei române, sărbătoare oficială în ţara noastră, instituită la propunerea Institutului Român pentru Drepturilor Omului, cu susţinerea Patriarhiei Române. Ziua familiei române este marcată concomitent cu Ziua internaţională a familiei, instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în anul 1993.

Astfel, societatea românească, în acord cu întreaga comunitate internaţională, doreşte să sublinieze importanţa deosebită a familiei şi să sensibilizeze opinia publică asupra riscurilor şi pericolelor la care este supusă această instituţie naturală şi fundamentală a societăţii. Acest moment ne oferă prilejul să ne gândim din nou la rosturile familiei, aşa cum este definită aceasta de instrumentele juridice internaţionale.

Bunăoară, articolul 12 - "Dreptul la căsătorie" al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, document al Consiliului Europei, ratificat de către România şi aplicabil cu preeminenţă în raport cu legislaţia naţională, spune că: "Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie, conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept".

Totodată, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea ratificată de România, spune, prin articolul său 16: "Cu începere de la împlinirea vârstei legale, bărbatul şi femeia, fără nicio restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul căsătoriei şi la desfacerea ei. Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimţământul liber şi deplin al viitorilor soţi. Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului".

Vârstă legală, bărbat şi femeie, familie, căsătorie, element natural şi fundamental al societăţii - aceştia sunt termenii care conturează, în dreptul internaţional şi universal, ideea de familie.

Cunoaştem cu toţii că articolul 48 din Constituţia României vine, din păcate, în răspăr cu cele două instrumente juridice internaţionale citate - unul regional şi altul universal - şi defineşte familia ca fiind întemeiată "pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Oprindu-ne la litera legii supreme a ţării noastre, să facem un exerciţiu de logică şi de gramatică, pentru a vedea care este aria semantică a acestui termen, pe cât de buclucaş, pe atât de riscant şi periculos - "soţi".

Pluralul nedefinit "soţi" din Constituţia noastră reprezintă un termen lipsit de precizie şi acurateţe semantică, pretându-se la diverse interpretări, inclusiv la interpretări adverse noţiunii de familie. Observăm că "bărbat şi femeie în căsătorie" înseamnă "soţi", pe când "soţi" nu înseamnă neapărat "bărbat şi femeie în căsătorie" şi nici "un singur bărbat şi o singură femeie în căsătorie". Acest plural, "soţi", este unul incert, nedefinit şi, astfel, infinit. El atentează la monogamie şi presupune poligamia. El mai atentează la monoandrie şi presupune poliandria.

Astfel, pluralul neglijent "soţi" admite poligamia de tip harem (de exemplu, musulman sau mormon), în opoziţie cu familia monogamă, după cum admite şi poliandria, de tipul celeia care se mai întâlneşte la unele triburi primitive sau la unii budişti săraci din Tibet.

Totodată, pluralul nedefinit şi/sau infinit "soţi" lasă loc pentru falsa interpretare cum că familie ar putea fi şi s-ar putea numi, în accepţie constituţională, şi orice cuplu format din persoane de acelaşi gen, adică doi sau mai mulţi bărbaţi şi două sau mai multe femei.

De asemenea, pluralul imprecis şi neglijent "soţi" lasă loc pentru interpretarea că ar fi şi s-ar putea numi familii cuplurile mixte 2+, adică doi sau mai mulţi bărbaţi plus una sau mai multe femei, două sau mai multe femei plus unul sau mai mulţi bărbaţi.

Revenind însă la ceea ce avem de făcut noi, ca popor, în această situaţie, nu putem trece cu vederea iniţiativa cetăţenească pentru convocarea unui referendum de modificare a Constituţiei, în sensul definirii familiei din România, cu maximă acurateţe şi fără ambiguităţi, în acord cu instrumentele regionale şi universale în materie, la care ţara noastră a aderat.

Peste 3 milioane de cetăţeni români cu drept de vot au iniţiat un Proiect de Lege de revizuire a Constituţiei României, în sensul definirii clare a familiei în Constituţia ţării, ca fiind întemeiată "pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Am doar cuvinte de laudă pentru această iniţiativă legislativă cetăţenească perfect democratică. Biserica Ortodoxă Română şi toate celelalte culte recunoscute din România susţin iniţiativa celor peste 3 milioane de români cu drept de vot.

Proiectul a fost votat în Camera Deputaţilor, la 9 mai 2017, însă nu a fost votat şi de Senat, ca să poată fi decisă de către Camerele reunite ale Parlamentului convocarea referendumului de modificare a Constituţiei.

Totuşi, constatăm cu regret că proiectul de lege iniţiat de cetăţenii noştri este blocat şi din cauza neînţelegerilor legate de noua Lege a referendumului (pragul de prezenţă de 30%, în loc de 50%).

La 4 aprilie anul curent, Camera Deputaţilor, în calitatea sa de for decizional, a votat Legea referendumului trimisă la reexaminare de către preşedintele României, care a calificat în mod injust iniţiativa legislativă cetăţenească de modificare a Constituţiei - articolul 48 - drept mostră de "fanatism religios". "E greşit să mergem pe calea fanatismului religios". Voi aminti că, în Cameră, Legea referendumului a întrunit 195 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă şi 6 abţineri şi prevede un prag de prezenţă de 30%.

S-a cerut din nou, pentru a patra oară, opinia Curţii Constituţionale pe Legea referendumului. Înţelegem cu toţii că la mijloc este o nouă tragere de timp, menită să blocheze organizarea referendumului pentru aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea articolului 48 din Constituţia României, iniţiat de cei peste 3 milioane de cetăţeni cu drept de vot.

În calitatea mea de parlamentar originar din Republica Moldova şi ales în Circumscripţia electorală specială nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării, doresc să amintesc că în cel de-al doilea stat românesc Constituţia dă, în aceeaşi materie despre care discutăm aici, următoarea definiţie euroconformă:

"(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

Am adus în atenţie această prevedere constituţională euroconformă de la Chişinău deloc întâmplător. Trebuie să înţelegem că blocarea la Bucureşti a proiectului legislativ iniţiat de peste 3 milioane de cetăţeni români cu drept de vot pentru modificarea articolului 48 din Constituţia României îi serveşte un pretext ideal propagandei din stânga Prutului ca să agite stindardul ponosit al românofobiei. Asta, în condiţiile în care peste 3 milioane de români din Basarabia, unde familia este definită euroconform şi univoc, au ochii aţintiţi spre Bucureşti.

Aşadar, iniţiativa celor peste 3 milioane de cetăţeni români pentru definirea clară şi corectă a familiei în Constituţie nu constituie doar un test de autenticitate a democraţiei din România, ea are multiple valenţe, inclusiv geopolitice, şi vizează viitorul nostru ca naţiune, ca familie naţională reîntregită.

De aceea, suntem obligaţi, putere şi opoziţie, Parlament şi Preşedinţie, să acţionăm înţelept, responsabil şi consensual ca să deblocăm această iniţiativă perfect democratică a milioanelor de români privind elementul natural şi fundamental al societăţii - familia.