Dezbateri parlamentare

Doamna Viorica Cherecheş:

"România se prăbuşeşte în fiecare zi câte puţin!"

România se prăbuşeşte în fiecare zi câte puţin, îngropând sub ruine câte o pagină de istorie. Asistăm ca simpli spectatori la devalizarea identităţii noastre naţionale, iar cei în abilitaţi să ia măsuri nu fac nimic.

În multe comunităţi din România există clădiri istorice, clădiri cu un imens potenţial, dar care nu sunt puse în valoare din cauza proprietarilor pentru care acestea nu valorează nimic în comparaţie cu terenul pe care sunt amplasate. Pentru că legile în vigoare nu le permit să demoleze construcţiile pentru a vinde terenul, aceştia lasă timpul şi intemperiile să le facă treaba. În mijlocul oraşelor româneşti sunt cartiere întregi de ruine care adună persoane fără adăpost, animale fără stăpân şi care se transformă în adevărate focare de infecţie. Autorităţile publice locale nu dispun de pârghiile legale necesare preluării acestor clădiri şi de multe ori nici forţa financiară necesară reabilitării lor. Acestea sunt tranzacţionate prin diverse artificii de dezvoltatorii imobiliari, care apoi le lasă de izbelişte pentru a profita de terenul pe care sunt amplasate.

Case memoriale ale marilor scriitori sau artişti români au devenit mormane de lemn putred sau de moloz, sub ochii autorităţilor care nu pot face nimic să le salveze. Şi mai grav este că aceste clădiri pun în pericol sănătatea şi integritatea locuitorilor şi nu de puţine ori am asistat la accidente grave, cu urmări tragice, provocate de desprinderi de ziduri sau bucăţi de tencuială.

România trebuie să salveze ce se mai poate, să-şi salveze identitatea, istoria. La ţară, lemnul şi piatra, materialele tradiţionale de construcţie a caselor româneşti, au fost înlocuite cu beton, inox şi termopane, iar casele tradiţionale au fost lăsate cu indiferenţă să se prăbuşească. Nepoţii noştri vor vedea doar în cărţile de istorie cum arătau casele tradiţionale şi vor citi despre clădirile simbol, pentru că acestea nu vor mai exista.

Turiştii străini vin de peste mări şi ţări să vadă aceste construcţii, să le admire, dar de multe ori nu mai au ce să vadă. Nu trebuie să lăsăm ca uitarea să se aştearnă peste istoria României, peste zestrea culturală lăsată de înaintaşii noştri.