Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Balan:

"Constituţia USL nu e Constituţia românilor. E doar a USL!

De peste 5 ani există în societatea românească un relativ consens asupra necesităţii unei evaluări a mai multor articole şi capitole din Legea fundamentală care ar trebui să facă obiectul unui proiect de revizuire. Toată lumea este de acord că trebuie făcute unele clarificări în privinţa raporturilor dintre unele instituţii şi că sunt necesare şi unele completări, pentru că realităţile din viaţa economico-socială din România au suferit puternice modificări, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.

Este evident faptul că iniţiativa USL de a revizui Constituţia nu a avut intenţia de a ameliora actualul text, ci a avut exclusiv mize politico-electorale. Mai mult, modul în care s-a realizat proiectul de revizuire, dominat de o profundă secretomanie, a dat senzaţia că, în afara liderilor USL, nimeni nu trebuie să cunoască noul text al Constituţiei.

Proiectul de revizuire propus de către USL este un proiect croit după chipul şi asemănarea liderilor USL. Este un proiect făcut doar cu ochii la sondaje şi la potenţialul unuia sau altuia de a ajunge preşedinte, premier sau ministru. Acest proiect nu are nimic de a face cu procedurile democratice de revizuire a cadrului democratic de funcţionare a unui stat modern.

Întotdeauna când se demarează modificarea unei legi se porneşte de la premisa că noul text va fi mai bun, mai adaptat nevoilor societăţii. Societatea, prin reprezentanţa ei, societatea civilă, este chemată la masă, ascultată şi consultată. Din păcate, nu putem spune nici măcar în glumă că proiectul de revizuire al USL ar corespunde unei asemenea exigenţe. Chiar şi un student în anul I al unei facultăţi de drept, din simpla parcurgere a textului, ar putea singur constata că proiectul introduce mai multe texte neclare şi confuze, unele chiar extrem de periculoase pentru bazele statului de drept.

Când spun confuzii, mă refer în primul rând la prevederile referitoare la separaţia puterilor în stat. Textul care, probabil, va fi supus spre aprobare românilor prin referendum bulversează într-un mod inimaginabil locul şi rolul puterilor în stat. În opinia liderilor USL, Parlamentul ar trebui să se substituie justiţiei şi ar trebui să aibă competenţe specifice instanţelor de judecată.

Când vorbesc despre prevederi periculoase, mă refer la modificarea unor competenţe pe care le au în prezent unele instituţii, cum ar fi de pildă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Altfel spus, ceea ce nu a reuşit în "marţea neagră" a democraţiei, USL vrea să o facă prin textul legii fundamentale.

Dacă ar fi să merg mai departe cu o analiză critică detaliată nu mi-ar ajunge tot timpul alocat acestei şedinţe. Nu pot însă să trec cu vederea faptul că cei care s-au erijat în constituţionalişti nu au făcut şi nu fac diferenţa între forţa democraţiei directe şi forţa democraţiei reprezentative. Aici este vorba despre nesocotirea totală a rezultatelor referendumului validat în toamna anului 2009, atunci când românii şi-au exprimat opţiunea pentru un parlament redus numeric la cel mult 300 de reprezentanţi.

Ştim cu toţii că în orice democraţie, nimeni, dar absolut nimeni nu se poate împotrivi voinţei populare! Sunt ţări în Europa care au renunţat la aderarea la Uniunea Europeană, tocmai ca urmare a rezultatelor unui referendum. Actul constituţional european a picat în vara anului 2005 tot ca urmare a unor referendumuri în Franţa sau Olanda.

USL a demonstrat, încă o dată, că nu dă doi bani pe votul şi încrederea românilor. Dispreţul pentru încrederea acordată de români se vede în calitatea politicilor şi în textul unei revizuiri făcute doar în scop electoral. Am convingerea că, atunci când acest proiect va ajunge spre validarea poporului român, prin referendum, românii vor sancţiona derapajele USL fie prin absenteism, fie prin vot negativ.