Ion Diniţă
Ion Diniţă

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/2014
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.74 Ion Diniţă - declaraţie politică cu titlul: "Atestarea produselor tradiţionale, o şansă uriaşă pentru revitalizarea agriculturii rurale";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Ion Diniţă:

"Atestarea produselor tradiţionale, o şansă uriaşă pentru revitalizarea agriculturii rurale"

Salut cu bucurie concretizarea demersului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a acorda primele atestate de produse tradiţionale din România, un pas important spre dezvoltarea la scară naţională a unei agriculturi ecologice performante şi dorite de toţi românii. Cu atât mai mare este satisfacţia mea cu cât primul atestat de produs tradiţional, cel cu numărul 1, a fost acordat produsului "Pâine tradiţională Adriana", fabricat la o unitate de producţie din judeţul pe care îl reprezint în Parlament, Braşov, aparţinând unei societăţi comerciale din Ghimbav. "Pâinea tradiţională Adriana" se obţine din făină de grâu albă, care provine din zona Ţara Bârsei, drojdie de panificaţie, sare iodată, cartofi din zona Braşov şi Covasna şi apă, procedeul de obţinere fiind sută la sută tradiţional. Specialiştii în siguranţa alimentară au stabilit că operaţiunile de pregătire a materiilor prime şi auxiliare, dozarea acestora, divizarea aluatului, modelarea, baterea cojii şi ambalarea sunt efectuate în exclusivitate manual. Astfel, pâinea din judeţul Braşov este primul produs înscris în noul Registrul naţional al produselor tradiţionale, la poziţia 01.

Acţiunea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de revitalizare a agriculturii ecologice a demarat în toamna trecută, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, a Ordinului nr. 724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Acest document a abrogat vechea reglementare a normelor privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, care data din 2004, noua modificare fiind absolut necesară în contextul modificărilor esenţiale din ultima perioadă şi al creşterii performanţelor agricultorilor români. De asemenea, vechiul ordin de reglementare a acestor produse tradiţionale nu prevedea controlul şi verificarea modului de producere a produselor după înregistrarea lor iniţială în Registrul produselor tradiţionale. Deoarece există nevoia unei tranziţii corespunzătoare între vechiul şi noul act normativ privind atestarea produselor tradiţionale, oficialii Ministerului Agriculturii au anunţat că atestatele eliberate în ultimii ani mai rămân valabile încă nouă luni de la data intrării în vigoare a Ordinului nr. 724/2013. În aceste condiţii, agricultorii şi agenţii economici care doresc să intre în posesia noului tip de atestat trebuie să solicite acest lucru, iar ulterior se va proceda la verificarea vechiului caiet de sarcini şi a spaţiilor de producţie.

România are un imens potenţial al produselor tradiţionale, iar armonizarea şi aplicarea unei legislaţii europene în acest domeniu extrem de vast şi diversificat va aduce avantaje apreciabile nu numai agriculturii rurale, ci şi întregii economii naţionale. Atestarea produselor tradiţionale va scoate din izolare zonele defavorizate şi îndepărtate ale ţării, prin sporirea veniturilor producătorilor agricoli şi creşterea stabilităţii populaţiei în aceste zone. În mod cert, conform noilor norme, produsul atestat ca fiind tradiţional va oglindi corespunzător aşteptările consumatorilor, deoarece acum există certitudinea că este fabricat din materii prime locale, reproduce o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare şi conţine în majoritate operaţiuni de lucru manuale în lanţul de fabricaţie, de la stadiul incipient la procesul final de obţinere.

Nu în ultimul rând, noua procedură de atestare şi reatestare a produselor tradiţionale româneşti va conduce la asigurarea unei concurenţe loiale şi corecte între producători, dar va creşte şi credibilitatea produselor autohtone în ochii consumatorilor şi, implicit, încrederea populaţiei în aceste preparate ecologice extrem de căutate.