Dezbateri parlamentare

Domnul Radu Zlati:

"Nu vă fie frică!"

În perioada guvernelor Boc am asistat la o practică cel puţin ciudată în cadrul coaliţiei guvernamentale: atunci când se punea în joc soarta guvernului, când opoziţia încerca stabilitatea guvernării prin moţiuni de cenzură, parlamentarii din coaliţia de guvernare erau obligaţi, de către liderii grupurilor lor parlamentare, să nu voteze. Era asigurată astfel coeziunea votului, faptul că astfel nu se întâmplă "incidente" nedorite, se elimina riscul ca unii dintre parlamentarii puterii să voteze moţiunea propusă de către opoziţie.

Istoria ne-a dovedit deja că legarea parlamentarilor cu lanţurile supunerii necondiţionate poate să funcţioneze o dată, de mai multe ori, dar nu la infinit. Astfel se explică faptul că, în final, coada guvernării Boc, guvernul MRU, a căzut totuşi, finalmente, printr-o moţiune de cenzură.

Ieri, în cazul moţiunii de cenzură propusă de către PNL şi PDL, am avut de-a face cu reeditarea practicilor din timpul guvernelor Boc: parlamentarii din cadrul alianţei de guvernare, prezenţi la vot pentru a asigura cvorumul, nu au votat. Semn de nesiguranţă din partea conducerilor grupurilor parlamentare respective. Semn de slăbiciune. Semn de dezagregare. Când nu mai ai încredere în proprii tăi parlamentari, nu mai ai încredere nici în viitorul partidului sau a alianţei pe care o conduci.

Cu tot respectul cuvenit unor colegi care reprezintă voinţa liberă a milioane de români, le spun: nu vă fie frică! Cetăţenii nu v-au trimis în Parlament pentru a asista doar, indiferenţi, la spectacolul exercitării unor proceduri democratice, precum moţiunile simple sau de cenzură. Cetăţenii v-au trimis în forul legislativ pentru a fi voi înşivă, prin acţiunea iar nu prin non-acţiunea voastră! Votaţi cum doriţi, dar votaţi! Nici măcar mântuitorului nu îi plăceau aceia care nu erau nici reci, nici fierbinţi.

Democraţia începe prin actul simplu al exprimării, al votului; responsabilitatea parlamentarului, prin acelaşi act. Nu vă ascultaţi liderii, aceştia nu sunt sau nu ar trebui să fie stăpânii, ci colegii voştri. Stăpânii adevăraţi sunt aceia care v-au votat, cei care v-au încredinţat un mandat pentru a îi reprezenta în Parlament şi nu pentru a sta în fotolii, a consuma popcorn şi a vedea cum alţii, parlamentarii opoziţiei, încearcă să facă să se mişte lucrurile.

Opoziţia are sau nu are dreptate. Dar dovediţi că înţelegeţi ce înseamnă dialogul putere - opoziţie, exprimându-vă prin vot. Altfel, gestul retragerii voastre din faţa urnei de vot nu poate fi comentat decât într-un singur mod: frică.

Nu vă fie teamă, şi poate că, împreună, vom construi punţi de dialog viabile, vom demonstra că în politică adversitatea poate să coexiste cu un parteneriat în care ambele părţi, şi mai ales cei pe care şi unii şi alţii îl reprezintă aici, poporul român.