Dezbateri parlamentare

Domnul Ion Eparu:

"Republica Moldova continuă drumul către democraţie"

La două zile de la derularea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, privesc cu interes, ca marea majoritate a românilor, rezultatele acestora. Faptul că moldovenii şi-au ales cei 101 parlamentari în aşa fel încât au asigurat prin votul lor continuarea drumului către integrarea europeană este un semnal că partidele pro-europene vor reuşi să facă front comun pentru binele cetăţenilor pe care îi reprezintă.

Salut modul organizat şi civilizat în care s-a desfăşurat acest tur de scrutin, fapt consemnat şi de către OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), care a catalogat procesul de vot drept "democratic şi liber".

Implicaţiile geopolitice, economice, diplomatice, sociale ale acestui rezultat sunt uşor de imaginat, dar greu de cuantificat pe termen lung. Subliniez, o dată în plus, justeţea principiului democratic, puterea majorităţii de a decide calea de urmat.

O succintă prezentare a actorilor politici care au jucat un rol de peste 6% în acţiunea de duminică, 30 noiembrie 2014, este importantă pentru o corectă evaluare a mesajului transmis de electorat. Partidul Socialiştilor, condus de Igor Dodon, cu o orientare pro-rusă, s-a clasat pe primul loc cu aproape 21% din voturi. Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, cu orientare pro-europeană, a obţinut aproape 20% din voturi, el susţinând integrarea europeană, o relaţie apropiată cu NATO, fără a renunţa la neutralitatea statală şi păstrarea unei relaţii bune cu Federaţia Rusă. Partidul Comunist, condus de Vladimir Voronin, cu o orientare cunoscută drept duală, a obţinut aproape 18 procente. Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cu orientare pro-europeană, a obţinut 16% din voturi, susţine integrarea europeană, neutralitatea ţării, relaţii minimale cu NATO şi un parteneriat strategic cu Moscova. Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, cu orientare pro-europeană, a obţinut aproape 10 procente, susţine integrarea Republicii Moldova în UE şi în NATO, relaţii minimale cu Rusia şi unirea cu România, într-un moment în care ea va fi posibilă.

Repartizarea celor 101 mandate (PSRM - 25, PLDM - 24, PCRM - 21, PDM - 19 şi PL - 12), dată de rezultatele expuse mai sus, arată că partidele pro-europene au împreună 55 de mandate.

Această majoritate, îmbucurătoare prin direcţia de urmat, evidenţiază însă şi câteva probleme cruciale cărora noii reprezentanţi ai poporului moldovean trebuie să le găsească o rezolvare cât mai adecvată. Mă refer aici la aderarea la UE şi la NATO.

De aceea, îmi exprim speranţa că, în ciuda dificultăţilor, poporul moldovean va avea certitudinea unei vieţi mai bune asigurate prin votul pe care şi l-a exprimat duminică: către democraţie şi progres.