Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Expertizarea seismică a spitalelor"

Judeţul Prahova reprezintă una dintre cele mai vulnerabile zone în eventualitatea producerii unui cutremur, situându-se, alături de Buzău, pe locul al doilea ca risc seismic, după judeţul Vrancea.

Cu toate acestea, un singur spital din judeţul Prahova are expertizarea seismică pentru clădirea în care funcţionează. Este vorba despre spitalul de psihiatrie Voila al cărui clădire a fost consolidată în urmă cu doi ani. Motivul principal care stă la baza absenţei expertizărilor tehnice pentru aceste clădiri îl reprezintă lipsa fondurilor.

Potrivit declaraţiilor directorului Inspectoratului Teritorial în Construcţii Prahova, Nicolae Oprescu, referitoare la posibilitatea expertizării clădirilor spitalelor, niciun administrator de clădire nu deţine fonduri necesare pentru aceste expertize. Mai mult, nici măcar reprezentanţii sănătăţii care sunt autorizaţi să verifice toate actele spitalelor nu lucrează într-o clădire expertizată seismic.

Potrivit legii, acolo unde există dubii de rezistenţă a clădirilor - de obicei construcţii mai vechi de 70-100 de ani - este necesară o expertiză seismică. Spitalul Mizil funcţionează într-un spaţiu care datează din anul 1890, iar cele mai recente reparaţii au fost realizate în urmă cu zece ani, însă fără consolidări de substanţă. Primăria a încercat o expertizare seismică, însă, din cauza costurilor foarte mari, aceasta s-a văzut nevoită să renunţe la o asemenea expertizare. La spitalul municipal Ploieşti cele mai recente lucrări de consolidare s-au făcut la secţia de oncologie, care a fost refăcută aproape din temelii. Toate lucrările făcute au avut la bază o expertiză tehnică, dar nu şi o expertizare seismică. Nici Spitalul de boli infecţioase din Ploieşti nu are o expertiză seismică, deşi pavilionul de adulţi a fost renovat capital şi consolidat în urmă cu patru ani, iar cel de pediatrie a fost reabilitat în totalitate în urmă cu doi ani. Spitalul municipal Câmpina a fost dat în folosinţă în 1985, acesta a suferit mai multe modificări cu aprobarea experţilor, însă, încă o dată, o analiză asupra rezistenţei la seisme nu există.

România este o ţară cu seismicitate ridicată. Alături de Grecia, Turcia, Italia şi ţările din Peninsula Balcanică, ţara noastră a cunoscut de-a lungul timpului experienţa unor cutremure de mare magnitudine, cu efecte copleşitoare, pierderi de vieţi omeneşti şi însemnate pagube materiale. În acest sens, amintirea cutremurului din 1977 care a lovit ţara noastră păstrează, dincolo de rănile adânci, teama repetiţiei. Recentul cutremur din Turcia şi pagubele produse de acesta, atât materiale, dar mai ales cele omeneşti, trebuie să ne responsabilizeze şi să ne facă mult mai conştienţi de importanţa siguranţei clădirilor publice, clădiri al cărui prag este trecut zilnic de sute, poate chiar mii de oameni, cum este şi cazul spitalelor.

Având în vedere economia ţării şi situaţia mai delicată ce caracterizează sistemul sanitar, dar şi nevoia de siguranţă a pacienţilor şi a angajaţilor, consider că Ministerul Afacerilor Europene, condus de Leonard Orban, trebuie să acorde o importanţă sporită atragerii fondurilor pentru reabilitarea clădirilor spitalelor din judeţul Prahova, în baza unor expertize tehnice antiseismice ale acestor clădiri. De asemenea, importanţa siguranţei cetăţenilor care beneficiază de servicii publice, în incinta unor astfel de clădiri, asupra cărora există îndoieli cu privire la structura lor de rezistenţă, trebuie să determine reprezentanţii Guvernului să găsească soluţii alternative de susţinere a administratorilor de clădiri în vederea efectuării expertizelor tehnice pentru stabilirea nivelului de protecţie seismică a construcţiilor publice.