Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/2014
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.79 | Cornelia Negruţ - declaraţie politică intitulată: "Alipirea Crimeii la Rusia, o reîntoarcere nefirească în istorie"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Alipirea Crimeii la Rusia, o reîntoarcere nefirească în istorie" Situaţia geopolitică din imediata apropiere a României continuă să se menţină pe un trend îngrijorător, context în care stabilitatea politică internă a ţării noastre devine tot mai importantă. Asistăm la modificări structurale în componenţa unor state vecine fără precedent în istoria modernă a Europei, iar poziţionarea neechivocă a României în abordarea noilor problematici externe este demnă de toată lauda. Schimbările de forţe din ultima perioadă petrecute în vecinătatea României au culminat cu referendumul organizat duminică în Crimeea, unde 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea acestei regiuni ucrainene la Rusia. Mai mult, în cursul zilei de luni Parlamentul Crimeii a proclamat independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea sa oficială la Rusia. Parlamentarii până mai ieri ucraineni au stabilit extrem de repede nu numai includerea regiunii în Rusia, dar au statuat şi naţionalizarea tuturor bunurilor statului ucrainean în peninsulă. În acest scenariu desprins parcă dintr-un film istoric, trebuie spus clar că, prin deciziile ocupaţioniste ale Crimeii - rezultatele referendumului fiind net influenţate de prezenţa armatei ruse în zonă -, Rusia s-a întors cu zeci sau sute de ani în urmă, dar, în acelaşi timp, s-a autoizolat pe scena politicii internaţionale. Comunitatea internaţională, inclusiv România, a decretat unanim că demersul Rusiei este unul nelegitim, iar decizia nu va fi tolerată de niciun stat membru UE şi NATO, în frunte cu Statele Unite ale Americii, care au reacţionat dur prin preşedintele Obama. De altfel, Consiliul de Securitate al ONU a stabilit cu o majoritate covârşitoare că referendumul din Crimeea nu este valid. Decizia Rusiei este contrară tratatelor internaţionale în vigoare, respectiv unui act din 1994, când Ucraina a renunţat la statutul său nuclear în schimbul unei garantări a integrităţii sale teritoriale de către trei state nucleare, printre care şi Rusia. România a condamnat, la rândul ei, cu fermitate, situaţia alipirii Crimeii la Rusia. Prin gestul său care aminteşte de cele două războaie mondiale, liderul rus Vladimir Putin a dat dovadă de un cinism fără margini, profitând de situaţia din Ucraina pentru a-i ciunti teritoriul. Mai mult, oficialii europeni şi-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea continua procesele de subminare a noii puteri din Ucraina, prin acţiuni destabilizatoare derulate în sudul şi estul ţării vecine. Este evident că noua situaţie din apropierea României va avea implicaţii dintre cele mai imprevizibile în zonă, iar politica externă şi cea legată de siguranţa naţională trebuie dinamizate. România are nevoie de o nouă şi coerentă strategie de securitate naţională, mai ales că acest document nu a fost actualizat în ultimii zece ani, iar evoluţiile în continuă schimbare din ultima perioadă impun o reconsiderare a poziţiei externe a ţării noastre. |



