Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnul Antal István, urmează domnul Radu Mânea de la PNŢCD.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca deputat de Harghita, am încredinţarea Grupului parlamentar UDMR ca, de la înalta tribună a Parlamentului României, să vă transmit mesajul festivităţii de comemorare - sunt 150 de ani de la Adunarea naţională a secuimii, ţinută pe Câmpia de lângă Lutiţa, zona Odorheiul Secuiesc.

Proclamaţia de la Lutiţa, formulată cu ocazia adunării din zilele de 16, 17 şi 18 octombrie 1848, reprezintă un act de o însemnătate istorică deosebită. În prima zi a festivităţilor de comemorare s-a desfăşurat un simpozion cu participarea celor mai de seamă istorici maghiari din România, care au evocat în prelegerile lor esenţa evenimentului din timpul Revoluţiei maghiare, analizând cauzele care au determinat organizarea adunării, evocând ideile formulate cu ocazia consfătuirii de atunci.

Istoria zbuciumată a Transilvaniei a trăit în acele momente tragice consecinţele manipulării popoarelor conlocuitoare împotriva intereselor lor de către forţele tiraniei în încercarea lor de a menţine în continuare rânduiala anacronică, care era sortită dispariţiei.

A fost dezvăluit şi un mic monument cu o placă de marmură inscripţionată cu un citat din poezia adresată secuilor de către marele poet revoluţionar Peto fi Sandor. La adunarea festivă desfăşurată sâmbătă, 17 octombrie, au fost prezenţi cei patru episcopi ai bisericilor istorice maghiare din Ardeal, care au celebrat slujba ecumenică.

Politicieni eminenţi din cadrul uniunii noastre şi cei invitaţi din partea Oficiului pentru maghiarii de peste graniţă, în discursurile lor, au subliniat importanţa mesajului formulat acum 150 de ani de strămoşii noştri, mesaj care, prin conţinutul lui coerent, îşi menţine valabilitatea şi pentru generaţiile care, astăzi, sunt ataşate ideii de libertate şi dreptate pentru toţi locuitorii acestei ţări.

Totodată, a atras atenţia şi asupra primejdiilor care se nasc dacă într-un stat de drept nu sunt respectate drepturile fundamentale ale tuturor comunităţilor.

S-a reiterat ideea de bază din Proclamaţia de acum 150 de ani, trecută şi pe placa memorativă a monumentului central, mesaj adresat celor două naţiuni din Ardeal, care, de sute de ani, au convieţuit pe pământul lor natal, respectiv concetăţenilor, saşi şi români, al cărui text, cu bunăvoinţa dumneavoastră, vi-l citesc de la această tribună: "Fraţi concetăţeni, saşi şi români, să nu credeţi că în sânul nostru nutresc gânduri duşmănoase împotriva voastră. Dorim ca în această ţară să domnească pacea şi libertatea, de roadele dulci ale cărora să ne putem bucura împreună cu voi şi să menţinem cu sfinţenie legăturile frăţeşti. Aceste gânduri corecte şi cinstite reprezintă moştenirea cea mai de seamă pentru generaţiile de astăzi".

Cei de atunci, strămoşii noştri, s-au adunat nu împotriva celor cu care se considerau fraţi, ci pentru a se autoorganiza în vederea apărării drepturilor lor fundamentale, apărării cuceririlor democratice ale revoluţiei împotriva tiraniei.

Cei de astăzi, descendenţii lor, moştenitorii de drept ai celor de atunci, moştenitorii munţilor şi pădurilor secuieşti, moştenitorii râurilor şi păşunilor secuieşti, moştenitorii satelor şi oraşelor secuieşti, într-un cuvânt, moştenitorii pământului natal şi a setei de libertate şi dreptate, s-au adunat pentru a consfinţi mesajul de acum 150 de ani, pentru a consfinţi ataşamentul lor faţă de consolidarea statului de drept în România zilelor de astăzi, faţă de democraţie şi progres, faţă de înfăptuirea reformei.

Şi în zilele noastre, unele forţe politice iresponsabile şi o parte a mass-mediei încearcă să învrăjbească comunităţile din ţară, dar noi considerăm că nu vor avea sorţi de izbândă.

Politicienii responsabili din România, cât şi oamenii de rând ai acestei ţări sunt mult mai lucizi şi echilibraţi decât unii politicieni de moment, sunt conştienţi de faptul că cine doreşte să aibă un trai decent, cine doreşte să trăiască omeneşte, cine doreşte să trăiască în Europa, nu poate şi nu are dreptul să interzică un drept celuilalt ce pentru el este considerat natural.

Comunitatea noastră a comemorat, în mod decent, un eveniment cu un răsunet deosebit din istoria zbuciumată a patriei noastre comune. Noi încercăm să învăţăm să evităm greşelile trecutului. Noi, şi după atâtea şi atâtea dezamăgiri, credem că avem un viitor comun şi acest viitor se numeşte Europa către care ne îndreptăm cu încredere privirile. Merită să fim cu toţii ataşaţi acestei idei. Sperăm că împreună vom reuşi şi permiteţi-mi ca o ultimă frază să menţionez că Parlamentul României este un locaş în care se confruntă şi se dezbat idei. Cei care utilizează această tribună pentru a împroşca cu noroi alte grupări, nu fac altceva decât se descalifică singuri şi îşi califică partidul din care fac parte. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Ungurii s-au descalificat singuri.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.