Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Costache Mircea şi se pregăteşte... a, pardon, nu, nu. Domnul Viorel Pupeză, din partea P.S.D., apoi domnul Costache Mircea şi apoi domnul Macaleţi de la P.S.D.

Aveţi cuvântul, domnule Viorel Pupeză.

Domnul Viorel Pupeză:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se intitulează "A pus totul pe o singură carte, la cacealma!"

În art.80 din Constituţie se prevede că preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

De asemenea, se mai spune în legea fundamentală că preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Doar atât ar fi trebuit să înveţe şi să respecte preşedintele Traian Băsescu, dar nici lecţia aceasta nu şi-a făcut-o. "Pun totul pe o singură carte!", a spus Traian Băsescu, dar probabil că nu se gândea la Constituţie.

El a promis că va fi garantul independenţei justiţiei, că va reprezenta oamenii în relaţia cu instituţiile statului, că va veghea la realizarea celor mai importante obiective de politică internă şi internaţională, dar şi că va fi "un adversar neîmpăcat al corupţiei la nivel înalt". Până acum nu a obţinut absolut nimic din ceea ce a promis, în schimb a pierdut ceea ce avea, posibilitatea de a face ceva bun la preşedinţie.

Lumea îşi pusese mari speranţe în venirea la putere a unei Alianţe conduse de un Băsescu care promitea ţepe pentru cei care au adus ţara la un nivel redus de moralitate politică şi economică. Dar electoratul a rămas numai cu ţeapa, de parcă experienţa guvernării C.D.R. nu era suficientă, guvernare minată şi compromisă tot de un Traian Băsescu.

De fapt, Traian Băsescu a generat momente tensionate, contraproductive din punctul de vedere al interesului naţional şi care, până la urmă, nu pot fi altfel taxate decât gafe prezidenţiale. Contrar promisiunilor sale, justiţia a fost controlată de apropiaţii lui pentru că a pornit cercetări numai împotriva adversarilor politici.

În ciuda numeroaselor scandaluri, cu "asfalturi", borduri şi energie, apropiaţii săi nu au nicio problemă, ba mai mult, sunt simboluri ale luptei împotriva corupţiei şi a oligarhilor, un astfel de standard fiind şi Elena Udrea. Traian Băsescu a ajuns în situaţia în care nu mai poate comunica corect şi deschis cu celelalte structuri de putere statală, nu mai poate exercita rolul de arbitru neutru în relaţiile dintre partidele aflate la putere.

Se laudă peste tot că a condamnat crimele comunismului, dar nimic din trecutul sau prezentul lui nu-l prezintă ca pe un anticomunist. Nu are nicio compasiune pentru victimele regimului comunist, nici măcar nu-i înţelege. Chiar el spunea: "ce păcat că românii trebuie să aleagă dintre doi comunişti". Mai devreme sau mai târziu, acest exponent fidel al "sistemului ticăloşit" va fi perceput de către cei ce azi îl consideră, încă, o victimă ca un veritabil apărător al "băieţilor deştepţi".

Băsescu este într-adevăr o victimă, dar a propriei politici. El este un individ care se vrea mereu în frunte, dornic de putere absolută, încât să elimine din anturaj pe toţi care ar putea reprezenta cât de cât un factor concurenţial şi să se înconjoare cu personalităţi servile, fiind populist în exprimare şi manifestări. El inspiră încredere maselor, dar cade în penibil în relaţiile cu oamenii cu adevărată greutate.

Orice român, în orice moment, poate reda din memorie fapte, poante, citate şi "faze" care l-au făcut pe Traian Băsescu "cool": fesul de la Valea Oltului, vizitele la pod, Golden Blitz + Becali, seminţe la meci, fuste ţigăneşti şi geamparale la o bere pe malul mării, maşina condusă de unul singur în miez de noapte, ironii, hăhăieli, intervenţii în talk-show-uri şi emisiuni... Dar, oare câţi români pot face acelaşi lucru şi când e vorba despre citate şi fapte ale aceluiaşi om referitoare la politica de stat? De câte ori, cu ce ocazii, în ce împrejurări şi în companie ne-a făcut domnul preşedinte să ne simţim mândri că suntem români şi că îl avem chiar pe dânsul preşedintele României ?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, stimate coleg.