Dezbateri parlamentare

Domnul Mircea Duşa:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Mihai Stroe.

Domnul Mihai Stroe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Profesori pentru viitor"

În această perioadă, toţi factorii interesaţi lucrează la noul proiect de Lege a învăţământului, încercând să găsească soluţii optime, care să previzioneze ce se va întâmpla cu viitorul copiilor noştri, care este traseul pe care îl vor urma, cât vor acumula ca şi competenţe, ce şi cât ar trebui să achiziţioneze, care va fi modalitatea de finanţare a sistemului etc.

Aşa-zisele reforme postdecembriste, intervenţiile succinte şi modificările metodologice privind accesul, admiterea la liceu şi şcoala profesională (mai nou desfiinţarea şcolii profesionale, pe motive artificiale, ca şi când în România nu mai avem nevoie de muncitori specializaţi), admiterea computerizată, testele naţionale, teza cu subiect unic şi tot felul de alte inovaţii, pe care le-am introdus în sistem, după bunul plac al fiecărui iniţiator, care a omis să analizeze ce se va întâmpla cu elevii care nu mai ştiu care vor fi paşii lor pe care trebuie să-i urmeze pentru a-şi pregăti viitorul şi totul făcut fără suportul pedagogic, nu au făcut decât sa bulverseze un sistem şi aşa subfinanţat ani la rând.

Suntem întrebaţi deseori de către părinţi ce se va întâmpla cu copiii noştri, dacă dau sau nu admitere, cine construieşte portofoliul elevului, ce învaţă copiii la şcoală şi cât le foloseşte din acestea, de ce sunt programele aşa încărcate şi trebuie să se memoreze mare parte din materie, cine sunt beneficiarii manualelor şcolare etc.

La toate aceste întrebări nu găsim cele mai bune şi coerente răspunsuri şi e normal să trăim aceste situaţii, pentru că nu a existat o strategie pe termen mediu şi lung pentru educaţie, iar experimentele s-au ţinut lanţ, aşa încât nimeni să nu mai ştie care este viitorul educaţiei.

Stimaţi colegi, putem să facem oricâte analize, să propunem acte normative, să suplimentăm finanţarea sistemului, aşa cum este normal, să realizăm o lege nouă, modernă, conformă cu cerinţele pactului pentru educaţie, însă dacă nu vom pregătii cadrele didactice altfel decât se întâmplă acum, dacă nu vom stabili un traseu de formare bine pus la punct (după modele europene, eventual) unde viitori profesori să studieze logica şi comunicarea, psihologia copilului, pedagogie şcolară, metodica didactică, mijloacele didactice, toate subsumate unei specializări mai largi, care să le permită viitorilor profesori să predea pe arii curriculare şi nu pe discipline de specialitate, s-ar putea să nu obţinem prin aplicarea noi legi a educaţiei, oricât de bună ar fi ea, rezultatele pe care le aşteptăm. Aceasta s-ar motiva prin faptul că aplicanţii ar fi aceiaşi.

În concluzie, este nevoie de un alt fel de profesor, pregătit altfel, care să accepte inovaţia şi care să conştientizeze că elevii trebuie formaţi pentru viitor, iar lucrul acesta este posibil, în primă etapă, printr-o pregătire a cadrelor didactice existente în sistem, dar mai ales prin formarea noilor profesori aşa cum precizam mai sus.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, stă în puterea noastră să acţionăm pentru ca în noua lege să eliminăm disfuncţiile, să adoptăm o lege suplă şi modernă, aşa cum au făcut şi alte ţări, şi să previzionăm pregătirea viitorilor profesori, adică a celor care vor modela tinerele generaţii viitoare, în speranţa că eşecurile şcolare se vor diminua.

Vă mulţumesc,